Cuprins 7 secțiuni
Lipidograma este analiza de sânge care măsoară grăsimile circulante, adică colesterolul total, colesterolul HDL, colesterolul LDL și trigliceridele, și îi arată medicului cât de mare este riscul de a dezvolta boli ale inimii și ale vaselor de sânge. Spre deosebire de glicemie, valorile ei nu dau simptome: poți avea colesterol mare ani la rând fără să simți nimic, de aceea analiza se face preventiv.
În laborator găsești patru rânduri cu abrevieri și cu intervale de referință, iar întrebarea frecventă este: „ce valoare ar trebui să am, de fapt?” Răspunsul corect este că depinde de tine, nu doar de cifră.
Ce măsoară fiecare valoare din lipidogramă?
Lipidograma conține patru valori principale: colesterolul total, HDL, LDL și trigliceridele, fiecare cu rol diferit. Colesterolul este o substanță grasă necesară organismului pentru celule și hormoni, dar în exces se depune pe pereții arterelor.
- Colesterolul total este suma colesterolului din toate particulele care îl transportă. Singur, spune puțin.
- LDL (colesterolul „rău”) poartă colesterolul spre țesuturi și, când e în exces, se depune în artere. Este ținta principală a tratamentelor.
- HDL (colesterolul „bun”) preia colesterolul din sânge și îl duce spre ficat, de unde se elimină.
- Trigliceridele sunt grăsimi folosite ca sursă de energie; cresc după mese bogate în zahăr, alcool și grăsimi.
Termenii „bun” și „rău” sunt simplificări, utile ca să ții minte direcția. Fiecare tip are însă un rol în organism, iar medicul se uită la raportul dintre ele.
Cum te pregătești pentru recoltare?
Pentru lipidogramă se recomandă, de obicei, post de 8–12 ore, pentru că trigliceridele cresc după masă. Unele laboratoare acceptă și recoltarea fără post, dar medicul îți spune ce variantă preferă, mai ales dacă ai trigliceride mari.
Evită alcoolul cu o zi înainte, mesele foarte grase și efortul intens. Dacă ai fost bolnav de curând sau ai slăbit rapid, spune-i medicului, pentru că valorile pot fi temporar modificate. Reguli generale de recoltare găsești și în Analizele de sânge de rutină: ce urmărește medicul.
De ce nu există o valoare ideală valabilă pentru toți?
Pentru că ținta de LDL depinde de riscul tău cardiovascular total, iar medicul îl stabilește luând în calcul vârsta, tensiunea, fumatul, diabetul, ereditatea și bolile deja existente. O persoană tânără, fără alți factori, are o țintă mai relaxată decât cineva care a avut deja un infarct.
Iată factorii pe care îi ia în calcul medicul:
| Factor | De ce contează |
|---|---|
| Vârsta și sexul | Riscul crește în timp și diferă între femei și bărbați |
| Tensiunea arterială | Împreună cu colesterolul mare accelerează afectarea arterelor |
| Diabetul | Crește riscul, iar țintele de LDL sunt mai stricte |
| Fumatul | Adaugă risc, independent de colesterol |
| Istoricul familial | Colesterolul mare ereditar apare de la vârste tinere |
Ce influențează valorile colesterolului și ale trigliceridelor?
Valorile sunt influențate de alimentație, greutate, mișcare, alcool, ereditate, boli precum hipotiroidia și de unele medicamente. Nu toate pot fi schimbate, dar o parte importantă răspunde la modificări de stil de viață.
Ce poți schimba
Reducerea grăsimilor saturate din cărnuri grase, mezeluri și produse de patiserie, mai multe legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, pește de câteva ori pe săptămână, mișcare regulată și scăderea în greutate, când e cazul. Trigliceridele răspund în special la reducerea zahărului, a alcoolului și a kilogramelor în plus.
Ce nu poți schimba singur
Ereditatea, vârsta și unele boli. Dacă ai colesterolul foarte mare de la vârste tinere sau rude cu infarct precoce, e posibil să fie o formă ereditară, caz în care dieta singură nu ajunge. De aceea se cere evaluarea specialistului, nu automedicația cu suplimente.
Atenție: Medicamentele pentru colesterol, cum sunt statinele, se iau doar la recomandarea medicului, cu dozele stabilite de el. Nu le începi și nu le oprești singur, nici pentru că ți-a scăzut colesterolul.
La ce medic mergi cu o lipidogramă modificată?
De obicei începi cu medicul de familie sau cu internistul, care evaluează riscul total și decide dacă ajung schimbările de stil de viață. Cardiologul intervine mai ales dacă ai simptome, alte probleme cardiace sau un risc foarte mare.
Dacă lipidograma este modificată alături de tensiune mare, glicemie crescută sau greutate în exces, poate fi vorba de un sindrom metabolic, iar atunci intră în discuție și diabetologul sau endocrinologul, deoarece tiroida și hormonii pot influența grăsimile din sânge. Cum decurge vizita la cardiolog vezi în Cardiologul: cum decurge consultul și ce documente iei, iar pentru o privire de ansamblu asupra specialităților, Medicina internă și subspecialitățile ei: ghid complet.
Lipidograma face parte și din evaluarea dinaintea unei operații, după cum arată Consultul preoperator: ce evaluează și cum te pregătești. La consult aduci lipidogramele anterioare, ca medicul să vadă tendința, lista de medicamente și suplimente, și o idee despre alimentația și mișcarea ta obișnuită. Răspunde sincer și despre alcool și fumat: nu e o judecată, ci o informație medicală.
Cât de des repeți lipidograma?
Frecvența o stabilește medicul: la un adult fără probleme se repetă la câțiva ani, iar la cine are valori modificate sau ia tratament, mai des, de obicei la câteva luni după începerea sau schimbarea terapiei. Modificările de dietă se evaluează după câteva săptămâni, nu după o zi.
Întrebări frecvente
Colesterolul mare dă simptome?
De regulă nu. Se descoperă la analize, iar consecințele apar în timp, sub forma bolilor de inimă sau a afectării arterelor.
Contează dacă am trigliceride mari, dar colesterol normal?
Da. Trigliceridele foarte mari pot irita pancreasul și se asociază cu alte tulburări metabolice, deci medicul le urmărește separat.
Pot scădea colesterolul doar din alimentație?
La unele persoane da, parțial, dar la altele ereditatea contează mai mult. Medicul îți spune dacă schimbările de stil de viață sunt suficiente.
E nevoie să fiu pe nemâncate pentru lipidogramă?
De obicei se recomandă post de 8–12 ore, mai ales pentru trigliceride. Întreabă laboratorul sau medicul ce variantă acceptă.
Ouăle și carnea îmi cresc colesterolul?
Alimentația contează, dar efectul diferă de la o persoană la alta. Grăsimile saturate și mezelurile au de obicei un impact mai mare decât colesterolul din alimente.
