Amorțelile și furnicăturile, numite medical parestezii, sunt senzații anormale în piele: furnicare, înțepături, arsură, „piele moartă” sau senzația că un membru „a adormit”. Mulți oameni le au ocazional, după ce au stat într-o poziție incomodă, iar ele dispar în câteva minute. Merită să mergi la medic când amorțeala persistă, revine des, se extinde, apare împreună cu slăbiciune sau te trezește noaptea. Iar când apare brusc, pe o parte a corpului, nu mai e vorba de programare, ci de 112.
Mai jos afli cum deosebești situațiile urgente de cele care pot fi evaluate programat, ce cauze frecvente are în vedere medicul, ce specialiști pot fi implicați, ce investigații urmează și cum îți descrii simptomele astfel încât neurologul să poată localiza problema.
Când amorțeala înseamnă 112
Amorțeala apărută brusc pe o parte a corpului poate fi semnul unui accident vascular cerebral, iar în această situație fiecare minut contează. Nu aștepta să vezi dacă trece și nu te duce singur cu mașina la spital.
Atenție: Sună imediat la 112 dacă amorțeala sau slăbiciunea apare brusc pe o parte a corpului, mai ales împreună cu fața strâmbă, vorbire neclară, dificultăți de a înțelege, pierderea vederii la un ochi, vedere dublă, amețeală puternică cu mers nesigur sau o durere de cap violentă. Notează ora la care au apărut simptomele.
Alte situații care cer evaluare imediată
- amorțeală în zona dintre coapse, cu dificultăți la urinat sau pierderea controlului asupra vezicii ori a scaunului;
- slăbiciune care urcă rapid din picioare spre trunchi, în câteva zile;
- amorțeală apărută după o lovitură la cap sau la coloană;
- amorțeală însoțită de durere toracică sau de lipsă de aer.
Chiar dacă simptomele au dispărut după câteva minute, un episod brusc pe o parte a corpului se evaluează la urgențe, pentru că poate fi un atac ischemic tranzitoriu, un semnal de alarmă pentru un accident vascular.
Ce sunt parasteziile și de unde vin
Parasteziile apar atunci când un nerv, o rădăcină nervoasă, măduva spinării sau creierul nu transmit corect informația despre sensibilitate. Locul și forma amorțelii îi spun neurologului unde ar putea fi problema.
| Distribuția amorțelii | Unde poate fi problema | Exemple de cauze |
|---|---|---|
| Degetele unei mâini, mai ales noaptea | un nerv comprimat la încheietură | sindromul de tunel carpian |
| Degetul mic și jumătate din inelar | nervul ulnar, la cot | compresie prin sprijin prelungit pe cot |
| O fâșie pe un picior, cu durere de spate | o rădăcină nervoasă din coloană | hernie de disc lombară |
| Ambele tălpi, apoi gambele, „în șosete” | nervii periferici, în mod simetric | polineuropatie, de exemplu diabetică |
| O jumătate a corpului | creierul sau măduva | accident vascular, alte leziuni centrale |
| În jurul gurii și în ambele mâini, cu respirație rapidă | respirație accelerată | hiperventilație, adesea în anxietate |
Tabelul are rol orientativ. Doar medicul, după examen și investigații, poate stabili cauza; aceeași distribuție poate avea explicații diferite la persoane diferite.
Cauzele frecvente pe care le are în vedere medicul
Majoritatea amorțelilor persistente au cauze care se pot identifica și, de multe ori, trata. Medicul pornește de la cele mai frecvente și merge spre cele rare.
Compresiile de nerv
Sindromul de tunel carpian este compresia nervului median la nivelul încheieturii mâinii. Dă amorțeală și furnicături în degetul mare, arătător și mijlociu, mai ales noaptea sau dimineața, și poate trezi persoana din somn. Compresii asemănătoare pot apărea la cot sau la nivelul piciorului.
Problemele de coloană
O hernie de disc sau o îngustare a canalului vertebral poate comprima o rădăcină nervoasă și poate da amorțeală într-un braț sau într-un picior, adesea împreună cu durere care coboară pe membru. Dacă problema nu se ameliorează cu tratament conservator, poate fi necesară evaluarea la neurochirurg.
Polineuropatiile
Polineuropatia este afectarea mai multor nervi periferici, de obicei simetric, începând de la vârful degetelor de la picioare. Cauzele frecvente includ diabetul, deficitul de vitamina B12, consumul cronic de alcool, unele medicamente și unele boli ale tiroidei sau ale rinichilor. Pentru neuropatia diabetică, neurologul colaborează cu diabetologul.
Cauzele centrale
Mai rar, amorțelile vin de la creier sau de la măduva spinării, de exemplu în scleroza multiplă sau după un accident vascular. În aceste situații apar adesea și alte semne neurologice, iar neurologul poate recomanda un IRM.
Anxietatea și hiperventilația
În timpul unui atac de panică, respirația rapidă poate produce furnicături în jurul gurii și în ambele mâini. Simptomele sunt reale și neplăcute, dar trec odată cu calmarea respirației. Diagnosticul de anxietate se pune însă abia după ce medicul exclude alte cauze; dacă atacurile se repetă, poate fi util consultul descris în Psihiatrul: ce face și cum decurge prima consultație.
Traseul obișnuit: de la medicul de familie la neurolog
Pentru amorțelile care nu sunt urgente, primul pas este medicul de familie. El te examinează, cere analize de bază și decide dacă e nevoie de neurolog sau de alt specialist.
Pașii obișnuiți
- Medicul de familie te întreabă despre simptome, boli cunoscute, medicamente și alcool.
- Poate recomanda analize: glicemie, hemoglobină glicată, vitamina B12, funcția tiroidei, funcția rinichilor, hemoleucogramă.
- Dacă amorțeala persistă sau are trăsături neurologice, primești bilet de trimitere la neurolog.
- Neurologul face examenul neurologic și poate cere investigații specifice.
- În funcție de rezultat, pot fi implicați neurochirurgul, ortopedul, diabetologul sau medicul de recuperare.
Când intervine medicul de recuperare
Dacă amorțeala se însoțește de slăbiciune sau de dificultăți în mișcările fine ale mâinii, neurologul sau medicul de familie te poate îndruma și către medicul de recuperare medicală. Acesta stabilește un program de kinetoterapie și, la nevoie, recomandă orteze sau adaptări ale activităților zilnice.
Ce verifică neurologul la examen
Neurologul testează sensibilitatea la atingere, la înțepătură, la vibrație și la poziție, forța fiecărui grup muscular, reflexele și mersul. Pe baza zonei afectate și a reflexelor, poate deduce dacă problema este într-un nerv, într-o rădăcină, în măduvă sau în creier.
Investigațiile care pot urma
Investigațiile se aleg în funcție de ce bănuiește medicul după examen. Nu toți pacienții cu amorțeli au nevoie de toate testele.
| Investigație | Ce arată | Cum decurge |
|---|---|---|
| Electromiografia și studiul de conducere nervoasă | dacă un nerv este comprimat sau afectat și cât de sever | mici impulsuri electrice pe piele și un ac fin în mușchi; ușor neplăcut |
| Analize de sânge | diabet, deficit de B12, probleme de tiroidă sau de rinichi | recoltare obișnuită |
| IRM al coloanei | hernie de disc, îngustarea canalului | stai nemișcat în aparat, fără radiații |
| IRM cerebral | leziuni ale creierului | spune dacă ai implanturi metalice |
| Ecografia nervului | îngroșarea unui nerv comprimat | nedureroasă, cu sondă și gel |
Important: Ia cu tine la consult rezultatele analizelor recente și imaginile investigațiilor anterioare, pe CD sau prin link, nu doar rapoartele scrise. Neurologul poate evita astfel repetarea unor teste.
Cum descrii amorțeala la consult
O descriere precisă îl ajută pe neurolog să localizeze problema chiar înainte de investigații. Gândește-te la răspunsuri înainte de consult și, dacă simptomele vin și pleacă, notează-le într-un jurnal al simptomelor.
Întrebări la care să ai răspuns
- Unde exact simți amorțeala? Poți desena zona pe o schiță a corpului.
- Este pe o parte sau pe ambele părți?
- A apărut brusc sau treptat? De când?
- Este permanentă sau vine și pleacă? În ce situații?
- Se agravează noaptea, la anumite poziții, la mers sau la ridicarea brațelor?
- Ai și slăbiciune, scăparea obiectelor din mână, împiedicare?
- Ai durere asociată, de exemplu în spate sau în gât?
- Ai diabet, probleme de tiroidă sau consumi alcool regulat?
Sfat: Încearcă să spui ce simți, nu ce crezi că ai. „Am furnicături în primele trei degete ale mâinii drepte, mai ales noaptea, și scutur mâna ca să treacă” îi spune neurologului mult mai mult decât „cred că am o problemă la nervi”.
Ce poți face până la consult
Până la evaluare, câteva măsuri simple te ajută să eviți agravarea și să observi mai bine simptomele. Ele nu înlocuiesc tratamentul stabilit de medic.
- evită pozițiile care declanșează amorțeala, de exemplu sprijinul prelungit pe cot;
- fă pauze dacă lucrezi mult la calculator sau cu unelte care vibrează;
- dacă ai diabet, verifică zilnic tălpile pentru răni pe care nu le simți;
- nu începe singur suplimente sau tratamente pentru nervi fără recomandare;
- notează orice slăbiciune nouă și mergi mai devreme la medic dacă apare.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate. Cauza amorțelilor și tratamentul se stabilesc doar de medicul care te examinează. Pentru imaginea de ansamblu a specialităților, vezi ghidul de neurologie și psihiatrie.
Pe scurt, despre amorțeli și neurolog
Amorțelile și furnicăturile au multe cauze, de la o compresie de nerv la încheietură sau o hernie de disc până la o polineuropatie diabetică sau, mai rar, o problemă a creierului. Cele apărute brusc pe o parte a corpului sunt o urgență, iar cele persistente se evaluează programat: medicul de familie face primele analize, iar neurologul localizează problema prin examen și, la nevoie, prin electromiografie și imagistică.
De reținut:
- amorțeala bruscă pe o parte a corpului înseamnă 112, chiar dacă trece;
- distribuția amorțelii îi arată neurologului unde poate fi problema;
- glicemia, vitamina B12 și tiroida sunt printre primele analize;
- electromiografia arată dacă un nerv este comprimat sau afectat;
- descrie exact zona, momentul și ce agravează simptomele.
Întrebări frecvente
Când sunt amorțelile o urgență?
Când apar brusc pe o parte a corpului, mai ales cu fața strâmbă, vorbire neclară sau tulburări de vedere. Sună imediat la 112.
Amorțeala mâinii noaptea este gravă?
De cele mai multe ori nu este o urgență, dar dacă se repetă merită evaluată. O cauză frecventă este sindromul de tunel carpian, pe care medicul îl poate confirma prin examen și electromiografie.
Ce analize se fac pentru furnicături în picioare?
Medicul poate cere glicemie, hemoglobină glicată, vitamina B12, analize pentru tiroidă și rinichi, precum și altele, în funcție de situație.
Electromiografia doare?
Poate fi ușor neplăcută, din cauza impulsurilor electrice și a acului fin, dar este în general bine tolerată și durează puțin.
Anxietatea poate da furnicături?
Da, respirația rapidă din timpul unui atac de panică poate produce furnicături în jurul gurii și în mâini. Medicul trebuie însă să excludă mai întâi alte cauze.
