Alergia alimentară sau intoleranța: cum le deosebești

Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar la o proteină din aliment, care poate apărea rapid și, uneori, grav, chiar la cantități foarte mici. Intoleranța alimentară este o problemă în principal digestivă sau metabolică, cu simptome mai lente, de obicei dependente de cantitatea consumată. Cele două se confundă des, iar diferența contează: alergia poate periclita viața, intoleranța de regulă nu, dar poate afecta serios confortul.

Mulți oameni își elimină singuri alimente din dietă pe baza unor simptome vagi sau a unor teste neverificate. Informația de mai jos te ajută să înțelegi diferențele, să știi ce observi și când mergi la alergolog pentru un diagnostic corect.

Ce este alergia alimentară?

Alergia alimentară apare când sistemul imunitar tratează o proteină inofensivă dintr-un aliment ca pe o amenințare și produce anticorpi împotriva ei. La o nouă expunere, organismul eliberează substanțe, printre care histamina, care provoacă simptomele. Reacția apare de obicei în minute până la două ore de la consum.

Alimentele implicate frecvent sunt laptele de vacă, oul, arahidele, nucile, peștele, crustaceele, soia, grâul și susanul. Simptomele pot fi cutanate (urticarie, umflarea buzelor sau a pleoapelor), digestive (greață, vărsături, dureri abdominale), respiratorii (tuse, respirație șuierătoare) sau generale. Cea mai gravă formă, anafilaxia, poate include dificultăți de respirație, scăderea tensiunii și leșin și cere ajutor medical de urgență.

Alergie încrucișată

Unele persoane cu alergie la polen reacționează și la anumite fructe sau legume crude, pentru că proteinele seamănă. Apare de obicei mâncărime în gură și gât, de scurtă durată. Dacă ai observat așa ceva, citește și alergia la polen: cum o deosebești de o răceală.

Ce este intoleranța alimentară?

Intoleranța alimentară înseamnă că organismul nu poate digera sau procesa corect o substanță din aliment, fără ca sistemul imunitar să fie implicat în același fel. Exemplul clasic este intoleranța la lactoză, când lipsește sau scade enzima care descompune zahărul din lapte. Alte exemple sunt sensibilitatea la anumite zaharuri fermentabile sau reacția la aditivi.

Simptomele sunt, de regulă, digestive: balonare, gaze, crampe, diaree sau disconfort după masă. Apar mai lent, uneori la câteva ore, și depind adesea de cantitate: o porție mică poate fi tolerată, una mare nu. Nu duc la anafilaxie, dar pot degrada calitatea vieții dacă rămân neexplicate.

Cum le deosebești?

Cele mai bune indicii sunt viteza reacției, tipul simptomelor și dacă o cantitate mică e suficientă pentru a le declanșa.

Nu poți fi sigur doar după tabel. Unele situații se suprapun, iar simptomele digestive pot avea și alte cauze, de la sindromul colonului iritabil la boala celiacă, care este autoimună și nu e nici alergie, nici simplă intoleranță. De aceea diagnosticul vine de la medic.

Când mergi la alergolog sau la alt specialist?

Mergi la alergolog când apar urticarie, umflarea buzelor, dificultăți de respirație sau vărsături repetate după ce ai mâncat un anumit aliment. Dacă reacția e severă, nu aștepta consultul: sună la urgențe. Pentru simptome digestive repetate, fără semne alergice, poți începe cu medicul de familie sau cu gastroenterologul.

Alergologul face un istoric amănunțit, te examinează și, după caz, folosește teste cutanate sau analize de sânge pentru anticorpi specifici. Uneori, cel mai precis test este proba de provocare orală, făcută doar în cabinet sau spital, sub supraveghere, pentru că poate declanșa o reacție. Detalii despre desfășurarea testelor ai în alergologul: ce face și cum decurg testele alergologice.

Pentru intoleranța la lactoză, medicul poate sugera un test respirator sau o probă de eliminare, la nevoie. Alegerea investigației se face de el, nu din reclame cu teste „pentru toate alimentele”.

De ce nu e bine să elimini alimente pe cont propriu?

Eliminarea fără diagnostic poate ascunde cauza reală, poate duce la carențe și îți poate crea o frică inutilă de mâncare. Un test de laborator vândut fără indicația unui medic nu este neapărat dovada unei alergii, iar excluderea unui grup de alimente întreg, de exemplu lactatele sau cerealele, schimbă aportul de calciu, proteine și fibre.

Pe de altă parte, dacă ai fost deja diagnosticat cu alergie, evitarea strictă este obligatorie pentru siguranță, iar citirea etichetelor devine o regulă de bază. Alergologul îți explică ce alimente eviți, ce se ascunde în preparate procesate și ce faci în caz de reacție, inclusiv dacă ai nevoie de un dispozitiv de urgență cu adrenalină.

Sfat: ține două săptămâni un jurnal alimentar: ce ai mâncat, la ce oră, ce simptome au apărut și după cât timp. Este una dintre cele mai valoroase informații pentru medic.

Cum te pregătești pentru consult?

Adu jurnalul alimentar, o listă cu alimentele suspectate, fotografii ale erupțiilor sau ale umflăturilor (dacă dispar până la consult) și lista medicamentelor. Spune dacă în familie există alergii sau astm. Dacă urmează teste cutanate, întreabă ce medicamente trebuie oprite înainte, mai ales antihistaminicele.

Pentru copii, procedura e similară, dar cu atenție sporită la doza și vârsta; vezi alergologul pediatru: când e nevoie de teste. Pentru o privire mai largă asupra acestor specialități, consultă ghidul altor specialități medicale.