Cuprins 7 secțiuni
Alergia la polen, numită medical rinită alergică sezonieră, este o reacție exagerată a sistemului imunitar la particulele eliberate de plante în aer. Se deosebește de o răceală prin durată, prin mâncărimea de la ochi și nas și prin lipsa febrei. Dacă strănuți în salve, ai nasul înfundat și ochii lăcrimează în aceeași perioadă a fiecărui an, e foarte probabil că nu ai de-a face cu un virus, ci cu o alergie.
Mulți oameni tratează luni la rând ceea ce cred că e „o răceală care nu mai trece”. Articolul de mai jos te ajută să observi diferențele, să știi când merită un consult la alergolog și cum te pregătești ca medicul să ajungă mai repede la cauză.
Cum deosebești alergia la polen de o răceală?
Cea mai sigură diferență este timpul: o răceală trece de obicei în 7–10 zile, în timp ce alergia durează cât timp ești expus la polen, adică săptămâni sau chiar luni. Un al doilea indiciu este mâncărimea, care la răceală lipsește aproape complet, iar la alergie e un semn aproape de rutină.
| Semn | Răceală | Alergie la polen |
|---|---|---|
| Debut | treptat, după contact cu o persoană bolnavă | brusc, în zilele cu polen mult |
| Durată | o săptămână, rareori mai mult | săptămâni, cât ține sezonul |
| Febră | uneori, de obicei ușoară | de regulă lipsește |
| Secreție nazală | groasă, uneori colorată | apoasă, clară |
| Mâncărime (nas, ochi, gât) | rară | frecventă, uneori intensă |
| Strănut | ocazional | în salve, mai ales dimineața |
| Dureri de corp | pot apărea | nu sunt tipice |
Ce spune calendarul
Plantele nu înfloresc în același timp, așa că alergia are un ritm aproape previzibil. Primăvara pun probleme de obicei arborii (de exemplu mesteacănul sau alunul), la începutul verii ierburile, iar spre sfârșitul verii și toamna buruienile, printre care ambrozia. Dacă ai observat că te îmbolnăvești mereu în aceleași săptămâni, notează-le: este una dintre cele mai utile informații pentru alergolog.
Ce simptome apar în rinita alergică?
Rinita alergică se recunoaște printr-un grup de simptome care apar împreună: nas înfundat sau care curge apos, strănut repetat, mâncărime în nas, gât și palat, ochi roșii și lăcrimând. Unii oameni au și tuse seacă sau senzație de apăsare pe față, iar oboseala vine din somnul prost, pentru că nasul înfundat te trezește noaptea.
La unele persoane apar și simptome asociate cu astmul alergic: respirație șuierătoare, senzație de presiune în piept sau lipsă de aer la efort. Acestea cer un consult prompt, pentru că rinita netratată se poate asocia în timp cu astmul. Un medic pneumolog sau alergolog poate evalua separat și această latură; despre rolul pneumologului găsești detalii în articolul pneumologul: ce face și cum decurge un consult.
Ochii și pielea
Conjunctivita alergică dă ochi mâncărime, roșeață și lăcrimare, de obicei la ambii ochi deodată. La o infecție virală sau bacteriană, de multe ori un ochi se afectează primul și apar secreții mai groase. Unii oameni au și iritații ale pielii în sezonul cu polen, pe pleoape sau pe față, pe care medicul le poate corela cu alergia.
Când merită să mergi la alergolog?
Merită să mergi la alergolog când simptomele se repetă în aceeași perioadă a anului, când îți afectează somnul sau munca ori când tratamentul luat singur din farmacie nu mai ajută. Alergologul este medicul care identifică substanța la care reacționezi și îți propune un plan pe termen lung, nu doar calmarea simptomelor de moment.
Poți amâna consultul dacă ai o formă ușoară, apărută o singură dată. Nu îl amâna însă dacă apar respirație șuierătoare, tuse nocturnă, umflarea buzelor sau a feței ori simptome care se întind și în afara sezonului. Un aspect pe care îl explică alergologul: o alergie poate apărea oricând în viață, inclusiv la adulți care nu au avut niciodată probleme.
Cum confirmă alergologul alergia la polen?
Alergologul confirmă alergia prin discuție, examinare și teste care arată la ce anume reacționezi. Primul pas este istoricul: când apar simptomele, unde te afli când se agravează, dacă ai rude cu alergii, dacă ai animale în casă sau dacă locuiești lângă spații verzi.
Cele două tipuri de teste folosite cel mai des sunt testele cutanate (prick) și analizele de sânge pentru anticorpi specifici. La testul cutanat, medicul pune pe antebraț picături cu extracte de alergeni și zgârie ușor pielea; o roșeață cu un mic ridicat în câteva zeci de minute arată o reacție. Detaliile despre desfășurare și pregătire le găsești în articolul alergologul: ce face și cum decurg testele alergologice.
Ce trebuie să știi despre pregătire
Unele medicamente, în special antihistaminicele, pot ascunde reacția la testul cutanat, așa că medicul îți spune dinainte cât timp să le oprești. Nu opri nimic fără indicația lui, mai ales dacă iei tratamente pentru alte boli. Întreabă și dacă ai voie să te prezinți cu pielea tratată cu creme pe brațe.
Sfat: ține două-trei săptămâni un caiet scurt cu zilele în care simptomele sunt mai rele și cu locul unde te aflai (afară, în casă, într-o excursie). Medicul poate vedea mai repede un tipar.
Ce poți face singur pentru a reduce expunerea?
Poți reduce simptomele evitând contactul cu polenul, fără să-ți schimbi radical viața. Cele mai multe măsuri sunt simple și țin de rutina zilnică.
- ține geamurile închise în zilele cu polen mult, mai ales dimineața devreme și în orele cu vânt;
- fă duș și spală părul seara, ca să nu dormi cu polenul adunat pe păr;
- schimbă hainele purtate afară și nu le lăsa în dormitor;
- usucă rufele în casă în perioada cu polen;
- spală-ți nasul cu ser fiziologic sau apă de mare, ca să îndepărtezi particulele depuse;
- poartă ochelari de soare când ieși afară, pentru că aceștia protejează parțial ochii.
Aceste măsuri nu vindecă alergia, dar pot reduce cantitatea de medicamente de care ai nevoie. Tratamentul propriu-zis îl stabilește medicul; evită să iei singur schemele recomandate de cineva cu simptome asemănătoare.
Poate alergia la polen să dispară de la sine?
La unele persoane intensitatea simptomelor se schimbă de-a lungul vieții, dar alergia nu dispare de regulă fără intervenție. Există tratamente care schimbă felul în care reacționează organismul, numite imunoterapie specifică (desensibilizare), recomandate de alergolog în anumite cazuri, după confirmarea alergenului. Ele se urmează o perioadă lungă și cer disciplină, așa că medicul discută cu tine dacă merită în situația ta.
Unii oameni observă și alergia încrucișată: cine reacționează la polenul de mesteacăn poate simți mâncărime în gură după ce mănâncă mere crude sau alune. Este o reacție legată de asemănarea dintre proteine, iar alergologul te poate ajuta să afli ce alimente te deranjează. Pentru distincția dintre alergie și intoleranță la mâncare vezi alergia alimentară sau intoleranța.
Pentru panorama mai largă a specialităților din afara marilor ramuri medicale, poți începe cu ghidul altor specialități medicale.
Întrebări frecvente
Alergia la polen dă febră?
De regulă nu. Dacă ai febră peste 38 de grade, o infecție este mai probabilă decât alergia, iar un consult la medicul de familie este indicat.
Cât durează o alergie la polen?
Cât timp ești expus plantei la care reacționezi, adică de obicei câteva săptămâni pe sezon. Dacă simptomele țin luni la rând sau apar tot anul, medicul caută și alte cauze, de exemplu praful din casă sau mucegaiul.
Pot face teste alergologice în sezonul cu polen?
Da, testele cutanate și cele din sânge se pot face și în sezon, dar alergologul stabilește momentul potrivit în funcție de simptome și de medicamentele pe care le iei. Cere-i indicațiile exacte înainte de programare.
Copiii pot avea alergie la polen?
Da, inclusiv cei mici. La copii simptomele se confundă ușor cu răcelile repetate, așa că un consult la alergologul pediatru poate lămuri situația. Despre acest specialist citești în alergologul pediatru: când e nevoie de teste.
Alergia la polen se poate transmite în familie?
Predispoziția pentru alergii are un component ereditar. Dacă unul dintre părinți are alergii, riscul copilului este mai mare, dar asta nu înseamnă că va avea neapărat aceeași alergie.
