Chirurgie

Anestezia: tipurile folosite în chirurgie și pregătirea

Anestezia generală, regională și locală explicate simplu: cum diferă, cine le alege, ce spui anestezistului și cum te pregătești înainte de operație.

De Jurnalul MediciHub5 min de citit
Aparat de anestezie cu monitor într-o sală de spital, pregătit înaintea unei intervenții
Cuprins 7 secțiuni

Anestezia este starea obținută cu ajutorul unor medicamente, prin care nu simți durerea și, în funcție de tip, nici nu rămâi conștient în timpul unei intervenții. O administrează medicul specialist în anestezie și terapie intensivă, care rămâne lângă tine pe tot parcursul operației și urmărește respirația, tensiunea și ritmul inimii.

Pentru mulți pacienți, anestezia sperie mai mult decât operația în sine. Un motiv bun să înțelegi tipurile ei și ce ți se cere înainte este ca discuția cu anestezistul să fie utilă, nu doar o formalitate cu semnături. Informațiile de mai jos sunt generale; recomandările pentru cazul tău vin numai de la echipa care te operează.

Care sunt tipurile de anestezie?

Există trei familii mari de anestezie, care se aleg după tipul intervenției, durata ei și starea ta de sănătate: generală, regională și locală. Uneori se combină, de exemplu o anestezie generală împreună cu un bloc regional care reduce durerea după trezire.

TipCe se întâmplăExemple de utilizare
GeneralăEști adormit, nu simți și nu îți amintești operațiaOperații abdominale, pe torace, de durată lungă
Regională (rahidiană, peridurală, bloc nervos)Amorțește partea inferioară a corpului sau un membru; poți fi treaz sau ușor sedatOperații pe picior, șold, cezariană, unele hernii
LocalăAmorțește o zonă mică, rămâi treazExcizii la piele, unele proceduri în cabinet

Sedarea, adică un somn ușor, poate fi adăugată la anestezia regională sau locală ca să fii relaxat și somnolent, fără să fii complet adormit.

Cum decurge anestezia generală?

Anestezia generală începe, de obicei, cu administrarea unui medicament pe venă, după care adormi în câteva zeci de secunde. Anestezistul asigură apoi respirația, de regulă printr-un tub subțire sau o mască specială, și menține somnul cu medicamente intravenoase sau cu gaze anestezice.

Pe durata intervenției, aparatura monitorizează constant valorile tale: oxigenul din sânge, tensiunea, pulsul, electrocardiograma. La final, anestezistul oprește medicamentele, iar tu te trezești treptat, în sala de trezire, unde ești supravegheat până când ești stabil.

Ce poți simți după trezire este normal în limitele medicale: gură uscată, durere ușoară în gât de la tubul de respirație, frison, greață sau somnolență. Majoritatea acestor efecte dispar în câteva ore, iar echipa poate trata greața și durerea.

Când se alege anestezia regională sau cea locală?

Anestezia regională sau locală se alege atunci când operația se poate face într-o zonă delimitată a corpului și când ele sunt mai avantajoase pentru tine. Evită unele efecte ale anesteziei generale și poate asigura un control bun al durerii și în primele ore după operație.

  • Rahianestezia se face printr-o înțepătură în zona lombară, iar efectul amorțește de la mijloc în jos; este frecventă la operațiile pe picior sau pe șold.
  • Anestezia peridurală folosește un cateter fin în spate, prin care se pot administra medicamente și după operație.
  • Blocul nervos amorțește un singur membru, de exemplu brațul, pentru operații pe umăr sau pe mână.
  • Anestezia locală se injectează direct la nivelul zonei și se folosește pentru intervenții mici.

Dacă ai probleme de coagulare, iei anticoagulante sau ai infecții la locul de înțepătură, anestezistul poate decide că nu e potrivită varianta regională. Despre ortopedie și operațiile care folosesc des aceste blocuri, vezi Ortopedul: când mergi la el și ce investigații poate cere.

Coridor de spital luminos și gol, cu pereți albi, tavan modern și podea curată

Ce îi spui anestezistului înainte de operație?

Anestezistul are nevoie de o imagine completă a sănătății tale, de aceea cele mai utile informații sunt cele spuse deschis, chiar dacă ți se par neimportante. Întâlnirea are loc, în general, în cadrul evaluării din Consultul preoperator: ce evaluează și cum te pregătești.

Pregătește, într-o foaie, aceste elemente:

  1. toate medicamentele și suplimentele pe care le iei, cu doză și frecvență;
  2. alergiile la medicamente, latex, anestezice sau alimente;
  3. bolile de inimă, plămân, ficat, rinichi, diabet, tensiune;
  4. problemele avute la anestezii anterioare, inclusiv greață puternică sau treziri dificile;
  5. istoricul familial de reacții grave la anestezie;
  6. consumul de alcool, fumatul și orice alte substanțe;
  7. dinții mobili, protezele dentare sau problemele de gât și de maxilar.

Atenție: Nu opri și nu începe niciun medicament pe cont propriu înainte de operație. Anticoagulantele, medicamentele pentru diabet și cele pentru tensiune se ajustează numai după indicațiile medicului.

Cum te pregătești în ziua intervenției?

Cea mai importantă regulă este postul alimentar: de regulă nu mănânci și nu bei cu câteva ore înainte, fiindcă un stomac plin crește riscul ca din conținut să ajungă în plămâni în timpul anesteziei. Intervalul exact ți-l spune echipa; nu îl ghici și nu îl scurta.

În aceeași zi, mai ține cont de următoarele:

  • scoate bijuteriile, lentilele de contact și protezele mobile, dacă ți se cere;
  • anunță orice răceală, febră sau tuse apărută în ultimele zile;
  • ia cu tine analizele, biletul de internare și lista de medicamente;
  • stabilește cu cineva cum ajungi acasă, deoarece după anestezia generală sau sedare nu conduci.

La externare, mai ales după intervenții de o zi, afli cum ai grijă de tine acasă din Chirurgia de o zi: ce operații se fac fără internare lungă. Locul anesteziei în ansamblul specialităților chirurgicale este descris în Specialitățile chirurgicale: ghid complet pentru pacienți.

Care sunt riscurile și cine le evaluează?

Anestezia modernă este considerată sigură pentru marea majoritate a pacienților, iar riscul real depinde de vârstă, bolile asociate și tipul operației, nu doar de anestezie. Efectele mai frecvente sunt minore: greață, durere de gât, amețeală, somnolență. Complicațiile serioase sunt rare, dar anestezistul le discută cu tine, mai ales dacă ai boli cardiace sau pulmonare.

Evaluarea riscului se face prin interviu, examen fizic și, la nevoie, analize sau investigații suplimentare. Dacă ai o boală cronică, medicul specialist care te urmărește, de exemplu cardiologul din Cardiologul: cum decurge consultul și ce documente iei, poate trimite un document despre starea inimii.

Întrebări frecvente

Mă pot trezi în timpul anesteziei generale?

Este extrem de rar, deoarece anestezistul urmărește constant profunzimea somnului. Dacă ai avut această experiență în trecut, spune-i înainte, ca să se poată adapta tehnica.

Cât durează până mă trezesc?

De obicei te trezești în câteva minute după oprirea medicamentelor, apoi ești supravegheat în sala de trezire. Somnolența poate persista câteva ore.

Pot alege eu tipul de anestezie?

Poți spune ce preferi, iar anestezistul ține cont de dorința ta. Alegerea finală depinde de intervenție și de siguranța ta.

Ce se întâmplă dacă am mâncat înainte de operație?

Anunță echipa imediat. Intervenția programată poate fi amânată, deoarece un stomac plin crește riscul în timpul anesteziei.

↑