Durerea abdominală: când poate fi urgență chirurgicală

Durerea abdominală este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung la urgențe, iar cauzele merg de la o simplă indigestie până la afecțiuni care cer operație în câteva ore. Medicii folosesc termenul de abdomen acut chirurgical pentru situațiile în care durerea apare brusc, este puternică și sugerează o problemă ce poate fi rezolvată doar prin intervenție.

Nu trebuie să devii medic ca să recunoști semnele de alarmă, dar merită să le știi dinainte, ca să nu pierzi ore prețioase. Mai jos vezi cum diferă durerea banală de cea periculoasă, ce cauze chirurgicale sunt frecvente, ce faci până ajungi la spital și cum decurge evaluarea. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc examinarea medicală.

Care sunt semnele care cer mers imediat la urgență?

Mergi imediat la UPU sau sună la 112 dacă durerea abdominală este intensă, apare brusc sau se accentuează și este însoțită de alte semne de alarmă. Nu aștepta să vezi dacă trece peste noapte atunci când apar următoarele:

• durere foarte puternică, care te face să nu poți sta nemișcat sau să nu poți merge îndreptat;
• abdomen dur, ca o scândură, sensibil la cea mai ușoară atingere;
• febră, frisoane, puls rapid, transpirații reci;
• vărsături repetate sau vărsături cu sânge ori cu aspect de zaț de cafea;
• imposibilitatea de a elimina gaze și scaun, cu abdomen balonat;
• scaun negru, lipicios sau cu sânge roșu;
• durere în abdomen după o lovitură sau un accident;
• amețeală, leșin, piele palidă, confuzie;
• îngălbenirea pielii și a ochilor, cu durere în dreapta sus.

Atenție: Nu aștepta și nu te duci singur la volan dacă ți-e rău sau ai leșinat. Sună la 112 și spune clar unde doare, de când și ce alte simptome ai.

Ce cauze chirurgicale sunt mai frecvente?

Cauzele chirurgicale ale durerii abdominale țin de inflamația sau blocajul unui organ, de perforație sau de sângerare. Medicul le deosebește după locul durerii, după felul ei și după rezultatele investigațiilor.

Tabelul e orientativ: simptomele se suprapun, iar la vârstnici, la copii și la persoanele cu diabet tabloul poate fi mai șters. De aceea diagnosticul se pune în spital, nu acasă.

Ce faci până ajungi la spital?

Până la examinare, scopul este să nu agravezi situația și să ajungi cât mai repede la medic. Câteva reguli practice, valabile pentru majoritatea cazurilor:

1. Nu mânca și nu bea, ca să nu îngreunezi o eventuală anestezie sau operație; poți umezi buzele.
2. Nu lua analgezice repetat, mai ales antiinflamatoare, fiindcă pot masca durerea și pot irita stomacul sau agrava sângerarea.
3. Nu folosi laxative sau clisme, deoarece pot agrava ocluzia sau o inflamație.
4. Nu pune pungă cu căldură pe abdomen; căldura poate agrava inflamația.
5. Adună informații: de când a început durerea, medicamentele pe care le iei, alergiile și bolile cronice.
6. Pregătește actele: buletin, card de sănătate și scrisorile medicale de la internările anterioare.

Dacă ești însărcinată, ai o boală de inimă, un tratament cu anticoagulante sau diabet, spune imediat acest lucru la triaj.

Cum decurge evaluarea la UPU?

La UPU ești mai întâi triat: o asistentă sau un medic stabilește cât de urgent este cazul, după semne vitale și simptome. Apoi urmează examinarea medicală, în care ți se pun întrebări despre durere și te palpează abdomenul.

Medicul poate cere:

• analize de sânge și de urină, pentru inflamație, funcția organelor și semne de infecție;
• ecografie abdominală, rapidă și fără radiații;
• tomografie computerizată, atunci când diagnosticul nu e clar sau cazul e grav;
• radiografie abdominală, în suspiciunea de ocluzie sau perforație;
• test de sarcină, la femeile de vârstă fertilă, înainte de unele investigații;
• consult de chirurgie, cu un medic chirurg general sau ginecolog, după caz.

Dacă durerea este de cauză chirurgicală, urmează pregătirea pentru operație, discutată cu tine și, dacă e posibil, cu familia. În urgență, evaluarea anestezică și consimțământul se fac mai repede decât la o intervenție programată, dar principiile rămân aceleași, ca în Consultul preoperator: ce evaluează și cum te pregătești și Consimțământul informat înainte de operație: ce semnezi.

Cum se deosebește durerea banală de cea periculoasă?

Durerea banală este de obicei difuză, ușoară sau moderată, se ameliorează la mișcare ușoară sau după eliminarea gazelor și nu te alterează. Durerea periculoasă se agravează, te obligă să stai nemișcat și apare cu alte semne generale.

Câteva repere:

• indigestia și constipația dau disconfort cu balonare, dar tranzitul revine și starea generală rămâne bună;
• gastroenterita dă diaree și vărsături, de multe ori cu un contact suspect, iar durerea scade după ce stomacul se golește; ea este tratată de internist sau gastroenterolog, ca în Gastroenterologul: când mergi la el și ce te poate întreba;
• durerea ginecologică, de exemplu la femei, necesită evaluare ginecologică, descrisă în Ginecologul: cum te pregătești pentru primul consult;
• colica renală dă o durere în flanc care iradiază spre inghină; de ea se ocupă urologul, ca în Urologul: ce probleme tratează la femei și la bărbați.

Când nu ești sigur, alege prudența: un consult în plus costă mai puțin decât o complicație.

Ce urmează după ce pericolul a trecut?

După o urgență, fie că ai fost operat, fie că ai fost doar observat, contează controalele și respectarea indicațiilor din scrisoarea medicală. Păstrează documentele, mai ales dacă ai avut o internare, pentru viitoarele consulturi. Pașii recuperării sunt descriși în Recuperarea acasă după operație: ce faci în primele zile, iar contextul specialităților o ai în Specialitățile chirurgicale: ghid complet pentru pacienți.