Medicul ORL, adică specialistul în otorinolaringologie, se ocupă de ureche, nas și sinusuri, faringe (gât), laringe (organul vocii) și, în general, de structurile capului și gâtului legate de acestea. Ajungi la el pentru sinuzite care revin, nas înfundat permanent, scăderea auzului, țiuituri în urechi, amețeli de tip vertij, răgușeală care nu trece sau amigdalite repetate. Un consult ORL obișnuit durează puțin, e în mare parte nedureros și folosește instrumente care îi permit medicului să vadă cavități ascunse privirii.
Otorinolaringologia este o specialitate chirurgicală, deci medicul ORL poate face și operații, de la scoaterea amigdalelor până la intervenții pe sinusuri sau pe urechea medie. Majoritatea pacienților ies însă din cabinet cu un tratament sau cu recomandarea unor investigații. Informațiile de mai jos au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate.
Ce face medicul ORL
Medicul ORL diagnostichează și tratează bolile urechii, ale nasului și sinusurilor și ale gâtului, prin tratament medical, proceduri în cabinet și operații. Numele vine de la cele trei regiuni: oto (ureche), rino (nas) și laringo (laringe).
Pe lângă cele trei zone clasice, mulți medici ORL se ocupă și de:
- audiologie, adică evaluarea auzului și orientarea spre proteze auditive;
- echilibru, pentru că urechea internă participă la menținerea lui;
- voce, la profesori, cântăreți și alte persoane care își folosesc mult vocea;
- sforăit și pauze de respirație în somn, din punctul de vedere al căilor respiratorii superioare;
- glandele salivare și unele formațiuni ale gâtului.
Pentru o imagine de ansamblu asupra specialităților chirurgicale și a felului în care ajungi la ele, vezi Specialitățile chirurgicale: ghid complet pentru pacienți.
Motive frecvente pentru un consult ORL
Cei mai mulți pacienți ajung la ORL pentru o problemă care durează sau se repetă, nu pentru o răceală banală, pe care o gestionează de obicei medicul de familie. Tabelul de mai jos grupează motivele pe regiuni.
| Regiune | Motive de consult | Ce poate urmări medicul |
|---|---|---|
| Ureche | scăderea auzului, dureri, scurgeri, țiuituri, senzație de ureche înfundată | starea timpanului, dop de cerumen, probleme ale urechii medii |
| Echilibru | amețeli cu senzație de rotire, mai ales la schimbarea poziției capului | rolul urechii interne în amețeală |
| Nas și sinusuri | nas înfundat permanent, sinuzite repetate, sângerări nazale, pierderea mirosului | deviație de sept, polipi, inflamație cronică |
| Faringe | dureri în gât repetate, amigdalite, sforăit | amigdale, vegetații adenoide la copii |
| Laringe | răgușeală persistentă, schimbarea vocii, dificultăți la înghițire | corzile vocale |
| Gât | umflături sau noduli palpabili | ganglioni, glande salivare |
Important: Răgușeala care durează mai mult de câteva săptămâni, mai ales la fumători, o umflătură nouă la gât care nu dispare sau dificultatea persistentă la înghițire trebuie evaluate de un medic ORL. Nu înseamnă automat ceva grav, dar nu se lasă la voia întâmplării.
Amețelile: ORL sau neurolog?
Amețeala cu senzație că totul se învârte, declanșată de mișcarea capului sau însoțită de scăderea auzului și țiuituri, sugerează adesea o problemă a urechii interne și e evaluată de ORL. Amețeala însoțită de slăbiciune într-o parte a corpului, tulburări de vorbire sau de vedere este altceva și poate fi o urgență neurologică: sună imediat la 112. Pentru amețelile neclare, medicul de familie decide dacă începi cu ORL sau cu neurologul; despre acesta din urmă citești în Neurologul: ce afecțiuni tratează și cum decurge consultul.
Cum decurge consultul ORL
Consultul ORL se desfășoară de obicei pe un scaun special, cu medicul în fața ta, folosind o sursă de lumină și instrumente mici care permit privirea în ureche, nas și gât. Fiecare etapă durează câteva zeci de secunde.
- Discuția: ce simți, de când, dacă simptomele sunt pe o parte sau pe ambele, dacă au legătură cu sezonul, cu fumatul, cu munca în zgomot.
- Otoscopia: privirea în conductul auditiv și pe timpan, cu un otoscop sau un microscop.
- Rinoscopia anterioară: examinarea interiorului nasului cu un mic dilatator.
- Examinarea gurii și a faringelui, cu o spatulă care apasă ușor limba.
- Laringoscopia: privirea corzilor vocale, cu o oglindă mică sau cu un endoscop.
- Palparea gâtului, pentru ganglioni sau alte formațiuni.
Endoscopia nazală și laringiană
Pentru zonele din spatele nasului și pentru laringe, medicul poate folosi un endoscop: un tub subțire, rigid sau flexibil, cu cameră și lumină. Se introduce pe nas, uneori după aplicarea unui spray care reduce senzațiile, și permite o imagine clară pe monitor. Senzația e ciudată, poate da lăcrimare sau strănut, dar durează puțin și de obicei nu doare.
Sfat: Nu-ți curăța urechile cu bețișoare în zilele dinaintea consultului și nu pune picături în ureche decât dacă ți le-a recomandat un medic. Bețișoarele împing cerumenul spre timpan, iar picăturile pot îngreuna examinarea.
Investigațiile auzului și ale echilibrului
Pentru auz, medicul ORL sau un audiolog folosește teste standardizate care măsoară cât de bine auzi și unde se află problema. Sunt nedureroase și durează de obicei puțin.
| Investigație | Ce măsoară | Cum se face |
|---|---|---|
| Audiograma tonală | pragul de auz pentru sunete de frecvențe diferite | asculți sunete în căști și semnalezi când le auzi |
| Audiograma vocală | cât de bine înțelegi cuvintele | repeți cuvinte auzite la intensități diferite |
| Timpanograma | mobilitatea timpanului și presiunea din urechea medie | un mic dop în ureche schimbă ușor presiunea |
| Probele vestibulare | funcția urechii interne pentru echilibru | mișcări ale capului, urmărirea mișcărilor ochilor |
| Otoemisiunile acustice | răspunsul urechii interne la sunet | folosite des la nou-născuți și copii |
Pentru o audiogramă corectă, evită expunerea la zgomot puternic în zilele dinainte: concerte, unelte zgomotoase, căști la volum mare. Zgomotul poate scădea temporar auzul și poate influența rezultatul.
Investigații imagistice și alte analize
Când examinarea clinică nu e suficientă, medicul ORL poate cere investigații imagistice sau analize, alese în funcție de problemă. Nu se fac de rutină la fiecare pacient.
- Tomografia computerizată a sinusurilor, când sinuzitele sunt cronice sau se discută o operație.
- Rezonanța magnetică, pentru unele probleme ale urechii interne, ale nervului auditiv sau ale gâtului.
- Ecografia gâtului, pentru ganglioni, glande salivare sau tiroidă.
- Testele alergologice, făcute de alergolog, când nasul înfundat și strănutul au o componentă alergică.
- Studiul somnului, când sforăitul e însoțit de pauze de respirație.
Rinita alergică e un exemplu bun de colaborare: ORL-istul vede efectele asupra nasului, iar alergologul identifică ce anume declanșează reacția; ghidul despre Alergologul: ce face și cum decurg testele alergologice explică testele.
Medicul ORL și copiii
Copiii sunt pacienți frecvenți ai medicului ORL, pentru otite repetate, vegetații adenoide mărite, amigdalite și scăderea auzului. Problemele ORL la copii pot influența vorbirea, somnul și rezultatele școlare, așa că merită urmărite.
Semne la copil care justifică discuția cu pediatrul și, eventual, trimiterea la ORL:
- respiră mereu pe gură și sforăie;
- are otite de mai multe ori pe an;
- pare să nu audă bine sau dă televizorul tare;
- are amigdalite repetate;
- are întârzieri de vorbire, asociate cu probleme de auz.
Pediatrul este de obicei primul care evaluează și trimite; rolul lui e descris în Pediatrul: ce face și cât de des mergi cu copilul la el. Dacă amigdalele sau vegetațiile trebuie operate, decizia o ia medicul ORL după evaluare, împreună cu părinții.
Când e urgență ORL
Câteva situații ORL nu suportă amânare și cer prezentare imediată la urgențe sau apel la 112. Ele nu stabilesc o cauză, dar arată că ai nevoie de evaluare rapidă.
Atenție: Sună la 112 dacă ai dificultate la respirație, zgomot la inspir, umflare rapidă a gâtului sau a limbii, imposibilitate de a înghiți propria salivă sau o sângerare nazală abundentă care nu se oprește după compresie. Mergi de urgență la medic dacă auzul scade brusc la o ureche, fără cauză evidentă, sau dacă un copil a introdus un obiect în nas ori în ureche.
Pierderea bruscă a auzului la o ureche, apărută peste noapte sau în câteva ore, este considerată o urgență ORL, pentru că șansele de recuperare scad dacă evaluarea întârzie. Nu o pune pe seama unui dop de ceară fără să fi fost văzut de un medic.
Intervențiile chirurgicale ORL
Medicul ORL face operații pe ureche, nas, sinusuri, faringe și laringe, multe dintre ele prin tehnici endoscopice, fără incizii vizibile. Decizia unei operații vine după evaluare și după ce tratamentul nechirurgical a fost luat în calcul.
| Intervenție | Pentru ce poate fi recomandată |
|---|---|
| Amigdalectomia | amigdalite foarte frecvente, amigdale care obstruează respirația |
| Adenoidectomia | vegetații adenoide mari la copii, cu respirație pe gură și otite |
| Septoplastia | deviație de sept care blochează respirația nazală |
| Chirurgia endoscopică a sinusurilor | sinuzite cronice care nu răspund la tratament, polipi |
| Timpanostomia (tubulețele de ventilare) | lichid persistent în urechea medie la copii |
| Microchirurgia laringiană | leziuni ale corzilor vocale |
Pentru o vedere de ansamblu asupra pregătirii pentru o intervenție și a drumului de la consult la operație, poți reveni la ghidul general al specialităților chirurgicale. Dacă problema ta este o umflătură a gâtului care ține de tiroidă, medicul ORL poate lucra împreună cu endocrinologul și cu chirurgul general.
Recapitulare: ce iei cu tine de la consultul ORL
Medicul ORL este specialistul pentru ureche, nas, sinusuri, gât și laringe, iar consultul lui e scurt, practic și de obicei nedureros. Instrumentele de bază sunt otoscopul, endoscopul și testele de auz, iar investigațiile imagistice se cer doar când e nevoie.
De reținut:
- mergi la ORL pentru sinuzite repetate, scăderea auzului, răgușeală persistentă sau amigdalite frecvente;
- nu-ți curăța urechile cu bețișoare înaintea consultului și evită zgomotul puternic înaintea audiogramei;
- pierderea bruscă a auzului este o urgență ORL;
- dificultatea de a respira sau umflarea rapidă a gâtului înseamnă 112.
Întrebări frecvente
Am nevoie de bilet de trimitere pentru ORL?
În sistemul public, de regulă da, de la medicul de familie sau de la alt specialist, pentru decontarea de către CNAS. În privat te poți programa direct.
Doare endoscopia nazală?
De obicei nu doare, ci e doar neplăcută și poate provoca lăcrimare sau strănut. Medicul poate folosi un spray care reduce senzațiile.
Pot scoate singur dopul de cerumen?
Nu e indicat să folosești obiecte în conductul auditiv. Dacă ai senzația de ureche înfundată, mergi la medic, care poate verifica dacă e un dop și îl poate îndepărta în siguranță.
Când are nevoie copilul de operație de amigdale?
Decizia o ia medicul ORL după evaluare, ținând cont de frecvența infecțiilor, de respirație și de somn. Pediatrul te ajută să urmărești episoadele până la consult.
Sforăitul trebuie arătat la ORL?
Sforăitul ocazional nu e neapărat o problemă, dar sforăitul puternic cu pauze de respirație și somnolență ziua merită evaluat. Ghidul despre tulburările de somn explică ce specialiști se implică.
