Cuprins 7 secțiuni
Atacul de panică este un episod brusc de frică sau disconfort intens care atinge vârful în câteva minute și este însoțit de simptome fizice puternice: bătăi rapide ale inimii, lipsă de aer, transpirație, tremur, amețeală, senzația de sufocare. Pentru cine îl trăiește prima dată, seamănă atât de mult cu un infarct sau cu o urgență neurologică încât mulți ajung direct la camera de gardă.
Răspunsul scurt la „la ce medic mergi” are doi pași: întâi excluzi o cauză fizică, la medicul de familie sau la cardiolog, apoi, dacă atacurile se repetă sau te fac să eviți locuri și situații, mergi la psihiatru sau la psihoterapeut. Mai jos găsești detaliile, fără să înlocuiască sfatul medicului.
Cum arată un atac de panică
Un atac de panică durează de obicei între cinci și douăzeci de minute, rareori mai mult, și trece de la sine, chiar dacă în timpul lui pare interminabil. Simptomele cresc rapid, ating un vârf și scad treptat.
Simptomele fizice și psihice frecvente sunt:
- bătăi puternice sau neregulate ale inimii;
- senzația de lipsă de aer sau de nod în gât;
- tremur, transpirații, frisoane sau valuri de căldură;
- greață, durere sau presiune în piept;
- amețeală, picioare moi, furnicături în mâini;
- teama de a pierde controlul, de a leșina sau de a muri;
- senzația că nu ești real sau că lumea din jur este ireală.
Un singur atac nu înseamnă automat o boală. Multe persoane au un atac izolat într-o perioadă tensionată și nu-l mai repetă niciodată. Despre tulburarea de panică vorbim când atacurile revin și apare frica constantă că vor reveni.
Diferența dintre panică și anxietate
Anxietatea este o stare de îngrijorare mai lungă, cu intensitate variabilă, în timp ce panica este un episod acut, cu debut rapid. Cele două se pot întâlni la aceeași persoană. Psihiatrul le evaluează împreună, nu separat.
Ce trebuie exclus înainte de a vorbi despre panică
Medicul nu pune diagnosticul de atac de panică înainte de a verifica dacă simptomele nu vin din altă parte. Mai multe afecțiuni pot da palpitații, lipsă de aer sau tremor, iar unele trebuie tratate separat.
| Posibilă cauză | De ce se verifică | Cine o evaluează |
|---|---|---|
| Probleme de ritm al inimii | palpitații, durere în piept | medic de familie, cardiolog |
| Tiroidă hiperactivă | tremor, transpirații, puls rapid | endocrinolog |
| Anemie | oboseală, amețeală, palpitații | medic de familie, hematolog |
| Probleme respiratorii | lipsă de aer | pneumolog |
| Cafeină, alcool, anumite medicamente | pot declanșa simptome asemănătoare | medic de familie |
Investigațiile obișnuite sunt EKG, analize de sânge cu glicemie și tiroidă și, uneori, monitorizarea ritmului inimii. Pentru ce se întâmplă la un consult cardiologic, citește articolul despre cardiolog, iar pentru tiroidă vezi articolul despre endocrinolog.
Când mergi la psihiatru și când la psihoterapeut
Mergi la psihiatru dacă atacurile se repetă, dacă îți schimbă viața (eviți magazine, transport, condus) sau dacă apar și alte probleme, precum depresia ori insomnia. Psihiatrul este medic, poate pune diagnostic și poate recomanda tratament medicamentos, dacă este cazul. Cum decurge prima întâlnire se vede în articolul despre prima consultație la psihiatru.
Psihoterapeutul lucrează prin discuții și tehnici structurate, fără medicamente. Pentru tulburarea de panică, terapia cognitiv-comportamentală este una dintre abordările studiate cel mai mult. Pentru harta generală a specialităților, vezi ghidul despre neurologie și psihiatrie. Diferența dintre cele trei profesii, psihiatru, psiholog și psihoterapeut, o găsești în articolul dedicat lor.
Ce faci când simți că vine un atac
Nu există un truc care oprește un atac pe loc, dar câteva obiceiuri îi scad intensitatea și durata. Te ajută dacă îi înțelegi mecanismul: corpul declanșează alarma de luptă sau fugă fără un pericol real, iar simptomele sunt neplăcute, dar nu periculoase.
- Te oprești din ce făceai și, dacă poți, te așezi.
- Respiri lent pe nas, cu expirația mai lungă decât inspirația.
- Îți concentrezi atenția pe lucruri din jur: cinci obiecte pe care le vezi, patru pe care le atingi.
- Îți spui că atacul are un vârf și apoi scade.
- Eviți să fugi din situație imediat, pentru că evitarea întărește frica.
Sfat: ține un mic jurnal al atacurilor, cu data, locul, ce făceai și cât a durat. Metoda seamănă cu cea din jurnalul simptomelor neurologice și îl ajută pe medic să vadă tiparul.
Când nu mai aștepți și suni la 112
Dacă simptomele sunt noi, durerea din piept este puternică sau se extinde spre braț ori maxilar, apar leșin, confuzie, vorbire încurcată sau slăbiciune pe o parte, nu mai presupui că e panică. Suni la 112. La începutul unor probleme de inimă sau neurologice, tabloul poate fi asemănător.
Pentru tablouri neurologice acute, vezi și semnele de AVC. O evaluare medicală are sens și dacă ai mai trecut prin atacuri, dar acum simptomele se simt altfel.
Evoluția și tratamentul în linii mari
Tulburarea de panică răspunde bine la tratament la multe persoane. Medicul și pacientul aleg împreună între psihoterapie, medicație sau combinație, în funcție de severitate, de preferințe și de alte afecțiuni. Schimbările de stil de viață ajută: somn regulat, mișcare, mai puțină cafeină și alcool.
Rezultatele nu apar peste noapte. Medicul îți spune de obicei după câte săptămâni să te aștepți la o îmbunătățire și când să revii la control.
Întrebări frecvente
Un atac de panică poate provoca un infarct?
Nu, atacul de panică nu provoacă infarct. Dar simptomele seamănă, așa că la prima apariție sau dacă ai factori de risc cardiac, o evaluare medicală este necesară.
Cât durează un atac de panică?
De obicei câteva minute până la douăzeci de minute, cu vârf în primele minute. O senzație de neliniște poate persista mai mult după ce atacul a trecut.
Merg la neurolog sau la psihiatru pentru panică?
De regulă la psihiatru sau la psihoterapeut, după ce medicul de familie sau cardiologul exclud o cauză fizică. Neurologul intervine doar dacă există semne neurologice.
Atacurile de panică dispar de la sine?
Unele nu se mai repetă după o perioadă de stres, dar dacă revin sau te limitează, un tratament adecvat le poate reduce mult și previne evitarea.
Pot veni la consult cu un membru al familiei?
Da, mulți pacienți se simt mai calmi cu cineva alături, iar medicul poate afla de la el cum arată atacurile din exterior, dacă tu ești de acord.
