AVC-ul: semnele de recunoscut și ce faci imediat

AVC-ul, sau accidentul vascular cerebral, este o urgență medicală în care o parte a creierului nu mai primește sânge sau este afectată de o hemoragie. Răspunsul scurt la „ce faci” este același în aproape orice situație: recunoști semnele, suni la 112 și notezi când au început simptomele. Nu aștepți să vezi dacă trece, nu te duci singur cu mașina la spital și nu te culci „să te odihnești”.

Articolul explică cum arată un AVC, ce tipuri există, ce faci și ce eviți în primele minute, ce se întâmplă la spital și cum arată drumul după externare, inclusiv rolul neurologului și al medicului de recuperare.

Cum recunoști un AVC în câteva secunde

Cele mai ușor de reținut semne apar brusc și, de obicei, doar pe o parte a corpului. Un test simplu, folosit de multe echipe medicale, verifică trei lucruri: fața, brațele și vorbirea.

• Fața: roagă persoana să zâmbească; un colț al gurii poate coborî sau zâmbetul iese strâmb.
• Brațele: roag-o să ridice ambele brațe; unul poate cădea sau nu poate fi ridicat.
• Vorbirea: roag-o să repete o propoziție simplă; cuvintele pot ieși încurcate, neclare sau poate să nu răspundă coerent.
• Timpul: dacă observi oricare dintre ele, contează ora la care au apărut.

Pe lângă acestea, mai pot apărea pierderea bruscă a vederii la un ochi sau în jumătate din câmpul vizual, amețeală severă cu pierderea echilibrului, confuzie, dificultate de înțelegere și o durere de cap violentă, neobișnuită.

Atacul ischemic tranzitoriu

Atacul ischemic tranzitoriu, numit pe scurt AIT, are aceleași simptome ca un AVC, dar trece de la sine, de obicei în minute sau ore. Nu este un motiv de liniștire. Este un semnal de alarmă, pentru că poate anunța un AVC adevărat în zilele următoare. Și el cere evaluare de urgență.

Tipurile de AVC și de ce contează diferența

AVC-ul ischemic apare când un vas de sânge se blochează, iar AVC-ul hemoragic apare când un vas se rupe. Diferența se stabilește doar prin imagistică, de aceea nu poți ști singur ce tip ai și nu trebuie să iei nimic pe cont propriu.

Motivul pentru care ora de debut e atât de importantă este că unele tratamente de urgență pot fi administrate doar într-o fereastră de timp limitată de la apariția simptomelor. Medicul decide dacă ești eligibil, în funcție de imagistică și de analize.

Ce faci în primele minute

Prima acțiune este apelul la 112, înainte de orice altceva. Spui clar că bănuiești un AVC și dai adresa exactă și ora la care au început simptomele.

1. Așază persoana într-o poziție comodă, cu capul puțin ridicat, sau pe o parte dacă vomită ori e somnolentă.
2. Desfă hainele strâmte la gât.
3. Nu-i dai să mănânce, să bea sau să ia pastile, pentru că înghițitul poate fi afectat.
4. Rămâi lângă ea și notează cum evoluează simptomele.
5. Pregătește lista medicamentelor și a bolilor cunoscute, ca să o ai la îndemână pentru echipa medicală.

Atenție: nu aștepți „să-i treacă” și nu aduci un medic acasă. Ambulanța duce persoana într-un spital cu secție de neurologie sau unitate pentru AVC, unde tratamentul poate începe imediat.

Ce se întâmplă la spital

La spital se face de urgență o investigație imagistică a creierului, de obicei tomografie computerizată, care arată dacă e vorba de ischemie sau de hemoragie. Se măsoară tensiunea, glicemia, se fac analize de sânge și un EKG. Dacă situația o permite, se pot folosi tratamente care dizolvă cheagul sau îl extrag din vas.

Neurologul coordonează tratamentul din prima etapă, iar în caz de hemoragie mare poate fi nevoie și de neurochirurg. Cardiologul intră în echipă atunci când se caută o cauză în inimă, de exemplu un ritm neregulat; despre acest specialist citești în articolul despre consultul la cardiolog.

Factorii de risc pe care îi poți urmări

Cei mai frecvenți factori de risc pentru AVC sunt tensiunea arterială crescută, diabetul, colesterolul mărit, fumatul, fibrilația atrială, obezitatea și sedentarismul. Mulți dintre ei se pot controla cu ajutorul medicului de familie și al specialiștilor.

• Măsori tensiunea regulat și o notezi.
• Iei tratamentul prescris pentru tensiune sau diabet fără să-l oprești singur.
• Renunți la fumat; cabinetul medicului de familie te poate îndruma.
• Te miști zilnic, în ritmul care ți se potrivește.

Pentru un tablou mai larg al specialităților implicate, vezi ghidul despre neurologie și psihiatrie.

Recuperarea după AVC

Recuperarea începe devreme, uneori chiar în spital, și implică mai mulți specialiști: neurolog, medic de recuperare, kinetoterapeut, logoped și, la nevoie, psiholog. Obiectivul este să recapeți cât mai multă autonomie în mers, în vorbire și în activitățile zilnice. Rolul medicului de recuperare este explicat în articolul despre medicul de recuperare medicală.

Evoluția diferă mult de la om la om și depinde de zona afectată și de cât de repede s-a intervenit. De aceea, evită comparațiile cu povestea altcuiva și discută obiectivele realiste cu echipa care te îngrijește.