Cuprins 7 secțiuni
Depresia este o tulburare a dispoziției, nu o slăbiciune de caracter și nu o stare pe care o poți „alunga cu voință”. Diferența față de tristețe stă în durată, intensitate și efectul asupra vieții de zi cu zi: tristețea are un motiv și trece, depresia persistă, se extinde la aproape tot ce faci și te face să funcționezi mai greu la serviciu, acasă și în relații.
Dacă te întrebi dacă ce trăiești este depresie, răspunsul îl dă un medic, nu un articol. Cele de mai jos te ajută să recunoști semnele, să știi la cine mergi, ce întrebări vei primi și ce faci în situații urgente.
Cum deosebești tristețea de depresie
Tristețea este o emoție normală, legată de un eveniment, și lasă loc și pentru momente bune. Depresia își pierde legătura cu evenimentul, rămâne ore în șir și nu se schimbă mult nici când se întâmplă ceva plăcut.
| Aspect | Tristețe | Depresie |
|---|---|---|
| Durată | zile, uneori câteva săptămâni | cel puțin două săptămâni, aproape zilnic |
| Interes | scade temporar, revine | dispare pentru aproape tot ce îți plăcea |
| Somn și apetit | perturbate ușor | modificate clar, în plus sau în minus |
| Funcționare | te descurci, cu efort | ai dificultăți serioase la muncă și acasă |
| Gânduri | de regret, de dor | de vinovăție, lipsă de valoare, uneori de moarte |
Semnele care apar frecvent în depresie
Medicii urmăresc un grup de simptome care se întâlnesc împreună, nu unul singur.
- dispoziție tristă sau „goală” aproape toată ziua;
- pierderea plăcerii față de activități obișnuite;
- somn mult prea puțin sau mult prea mult;
- oboseală care nu cedează la odihnă;
- dificultăți de concentrare și de decizie;
- apetit mult mărit sau scăzut;
- sentimente de vinovăție sau de inutilitate;
- gânduri legate de moarte sau de autovătămare.
Un diagnostic se pune doar de un medic, după o evaluare completă, iar simptomele trebuie să aibă un anumit număr și o anumită durată.
Ce poate semăna cu depresia
Unele afecțiuni fizice dau simptome apropiate: tiroida lentă, anemia, deficitul de vitamina B12, apneea în somn sau efectul unor medicamente. De aceea, medicul de familie sau psihiatrul poate cere analize de sânge înainte de a decide tratamentul.
Depresia se poate întâlni și odată cu alte tulburări, cum ar fi anxietatea ori problemele de somn, iar uneori și cu probleme neurologice, precum cele de memorie sau concentrare. Dacă te preocupă acest aspect, vezi și problemele de memorie și specialistul potrivit și tulburările de somn.
La ce medic mergi
Primul pas poate fi medicul de familie, care te ascultă, îți face analizele de bază și, dacă e cazul, îți dă bilet de trimitere. Mai multe despre acest document afli din articolul despre biletul de trimitere. Specialistul principal este psihiatrul, medicul care poate diagnostica depresia și poate prescrie medicamente atunci când sunt necesare.
Un psihoterapeut sau un psiholog clinician poate lucra cu tine prin discuții și tehnici structurate. Diferențele dintre aceste profesii sunt explicate în articolul despre psiholog, psihoterapeut și psihiatru. Pentru o privire de ansamblu, vezi și ghidul despre neurologie și psihiatrie.
Cum decurge evaluarea la psihiatru
Prima consultație este mai mult o conversație decât un examen. Psihiatrul vrea să înțeleagă ce simți, de când, cât te afectează și ce s-a schimbat în viața ta. Poate folosi chestionare scurte, care îl ajută să măsoare severitatea, dar nu înlocuiesc discuția. Despre desfășurarea întâlnirii poți citi în articolul despre prima consultație la psihiatru.
Te așteaptă întrebări despre somn, apetit, energie, concentrare, relații, consumul de alcool, medicamente și boli anterioare, precum și despre cazuri de depresie în familie. Spune sincer, inclusiv ce ți se pare rușinos: medicul este obișnuit cu astfel de răspunsuri și nu te judecă.
Sfat: înainte de consult, notează simptomele, cât de des apar și ce medicamente sau suplimente iei. Dacă ai un om apropiat care te-a observat, poate veni cu tine și poate completa tabloul.
Ce înseamnă tratamentul în linii mari
Tratamentul depresiei depinde de severitate. În forme ușoare sau moderate, psihoterapia singură poate fi suficientă pentru unele persoane. În forme mai severe, medicul recomandă adesea medicamente antidepresive, uneori împreună cu psihoterapie.
Antidepresivele nu au efect din prima zi și se iau după schema stabilită de medic. Nu le oprești brusc, singur, nici dacă te simți mai bine, pentru că întreruperea necontrolată poate provoca probleme. Mișcarea regulată, programul de somn și sprijinul celor apropiați completează tratamentul, dar nu îl înlocuiesc.
Dacă apar gânduri de autovătămare
Atenție: dacă te gândești să-ți faci rău sau să-ți pui capăt vieții, sau dacă observi asta la cineva apropiat, nu rămâi singur cu gândul. Suni la 112 sau mergi la cea mai apropiată cameră de gardă, unde există și evaluare psihiatrică de urgență.
Un asemenea gând este un simptom al bolii, nu o slăbiciune, și se poate trata. Dacă ești alături de cineva în această situație, rămâi cu el, îndepărtezi obiectele periculoase, dacă poți face asta în siguranță, și ceri ajutor medical.
Întrebări frecvente
Cât de mult trebuie să țină o stare proastă ca să merg la medic?
Dacă dispoziția scăzută durează de peste două săptămâni, apare aproape zilnic și îți afectează funcționarea, merită o evaluare. Nu e nevoie să aștepți să se agraveze.
Depresia dispare de la sine?
Uneori scade în timp, dar poate reveni sau se poate agrava. Un tratament adecvat scurtează episodul și reduce riscul de recidivă.
Mă duce medicul de familie direct la psihiatru?
Nu neapărat. Medicul de familie poate începe evaluarea și poate recomanda tratament în formele ușoare, iar bilet de trimitere primești dacă este nevoie de un specialist.
Pot avea depresie fără să mă simt trist?
Da, unii oameni simt mai ales oboseală, iritabilitate, dureri fără cauză clară sau pierderea interesului, fără o tristețe evidentă. Medicul urmărește tabloul în ansamblu.
Antidepresivele dau dependență?
Antidepresivele nu dau dependență în sensul obișnuit al cuvântului, dar nu se opresc brusc. Medicul îți explică schema de reducere atunci când este momentul.
