Electrocardiograma, pe scurt EKG sau ECG, este o investigație care înregistrează activitatea electrică a inimii și o transformă într-un traseu pe hârtie sau pe ecran. Inima se contractă pentru că un impuls electric trece prin ea într-o ordine precisă, iar aparatul „citește” acest impuls prin electrozi așezați pe piele. Nu introduce nimic în corp, nu doare și nu folosește radiații.
E una dintre cele mai frecvente investigații din cabinete și din spitale: se face la un control cardiologic, înainte de o operație, la angajare în unele meserii sau când apar palpitații ori dureri în piept. Mai jos vezi cum decurge, ce poate spune traseul și unde se oprește informația lui.
Cum decurge investigația
Te dezbraci până la brâu și te întinzi pe spate, pe o masă de consult. Asistentul sau medicul lipește pe piept șase electrozi mici, iar pe încheieturi și pe gambe alți patru, uneori cu puțin gel pentru contact. Ți se cere să stai nemișcat, să respiri normal și să nu vorbești câteva zeci de secunde, cât se înregistrează traseul. Mișcarea, tusea sau tremuratul pot lăsa urme pe grafic și pot cere o repetare.
În total, cu tot cu pregătire, durează de obicei 5–10 minute. După ce electrozii se dezlipesc, pe piele poate rămâne o ușoară urmă roșiatică, care dispare repede. Părul des de pe piept poate fi ras local, pentru ca electrozii să se prindă bine.
La final, aparatul tipărește traseul sau îl salvează electronic. Medicul îl compară, dacă există, cu unul mai vechi, pentru că schimbările în timp spun uneori mai mult decât o singură înregistrare. De aceea merită să păstrezi hârtiile de la investigațiile anterioare și să le aduci la fiecare control, chiar dacă la vremea respectivă ți s-a spus că totul era în regulă.
Cum te pregătești
Nu ai nevoie de post și nu e nevoie să oprești medicamentele, dacă medicul nu a spus altceva. Contează câteva detalii practice:
- poartă o bluză sau un tricou ușor de scos;
- evită cremele grase pe piept în ziua investigației, pentru că electrozii se lipesc mai prost;
- nu fuma și nu bea cafea în ultimele ore, dacă simți că ai palpitații, pentru că pot influența ritmul;
- spune dacă ai un stimulator cardiac sau dacă iei medicamente pentru inimă, ca să fie trecute pe fișă.
Ce poate arăta traseul
EKG-ul oferă informații despre ritm, frecvență și felul în care se propagă impulsul. Medicul se uită la forma undelor, la intervalele dintre ele și la regularitatea lor.
| Ce observă medicul | Ce poate sugera |
|---|---|
| Ritm neregulat | tulburări de ritm, de exemplu fibrilația atrială |
| Frecvență foarte lentă sau foarte rapidă | probleme ale sistemului de conducere sau efecte ale unor medicamente |
| Modificări ale segmentului ST | posibilă lipsă de irigare a mușchiului inimii |
| Semne de îngroșare a pereților | efort cronic al inimii, de pildă în hipertensiune |
| Cicatrici vechi pe traseu | un infarct trecut, uneori nebănuit |
Un astfel de tabel nu ține loc de consult și nu e făcut ca să te diagnostichezi singur. Aceleași modificări pot avea explicații diferite, iar interpretarea ține cont de vârstă, simptome și analize.
Ce nu poate arăta o electrocardiogramă
Un EKG de repaus surprinde doar câteva zeci de secunde. Dacă tulburarea de ritm apare o dată pe zi sau durerea apare numai la efort, traseul poate ieși perfect normal. De aceea, în anumite situații, cardiologul completează investigația cu:
- monitorizare Holter, în care aparatul rămâne la tine 24 de ore sau mai mult;
- EKG de efort, făcut pe bandă sau pe bicicletă, sub supraveghere;
- ecografie cardiacă, pentru structura și funcția inimii;
- analize de sânge, inclusiv lipide, despre care găsești detalii în ghidul despre lipidogramă.
Invers, un traseu cu mici abateri nu înseamnă automat o boală. Variante de normalitate există, mai ales la oameni tineri sau sportivi, iar medicul le deosebește de cele care contează.
La cine ajungi cu rezultatul
De regulă, EKG-ul este citit de medicul care l-a cerut: medicul de familie, internistul sau cardiologul. Dacă apar modificări, urmează o programare la specialist, iar cum decurge aceasta afli în articolul despre consultul la cardiolog. Pentru o trimitere, informații utile găsești la biletul de trimitere. Dacă ai și tensiune mare, ține la îndemână valorile notate, după modelul din ghidul despre măsurarea tensiunii acasă.
Durerea toracică intensă, care persistă, cu transpirații, lipsă de aer sau amețeală, nu așteaptă o programare: sună la 112.
Ce merită reținut despre electrocardiogramă
- E o investigație simplă, rapidă și fără durere, fără pregătire specială.
- Arată ritmul și unele semne de suferință a inimii, nu „toată” inima.
- Un traseu normal nu exclude o boală care apare doar episodic sau la efort.
- Interpretarea aparține medicului, nu textului automat tipărit de aparat.
- Păstrează traseele vechi și adu-le la consult, pentru comparație.
Întrebări frecvente
Doare electrocardiograma?
Nu. Electrozii se lipesc pe piele și doar îi simți ușor reci, iar la dezlipire poți simți o mică tragere, mai ales dacă pielea este păroasă. Nu există curent trimis în corp, aparatul doar înregistrează.
Cât de des trebuie făcută o electrocardiogramă?
Nu există un ritm unic, pentru că depinde de vârstă, de boli și de medicamente. Medicul de familie sau cardiologul îți spune cât de des e nevoie, iar la persoanele fără probleme cunoscute se face la intervale mai mari sau la nevoie.
Pot face EKG dacă am palpitații doar uneori?
Poți, dar dacă traseul iese normal între episoade, medicul poate propune o monitorizare mai lungă. Notează când apar palpitațiile, cât durează și ce făceai atunci, ca să se poată potrivi investigația.
Trebuie să opresc medicamentele înainte?
În mod obișnuit nu. Oprirea unui tratament pentru inimă fără acordul medicului poate fi periculoasă, așa că discută cu el dacă ai nelămuriri.
Pot interpreta singur rezultatul tipărit?
Nu e recomandat. Aparatele tipăresc uneori mențiuni automate care sună alarmant, dar nu țin cont de contextul tău. Rezultatul îl explică medicul, care știe simptomele și istoricul tău.
