Urgențele la copil: când mergi direct la camera de gardă

Urgențele la copil sunt acele situații în care starea copilului se poate agrava rapid și are nevoie de evaluare medicală imediată, în ore sau chiar în minute. Nu toate problemele care te sperie sunt urgențe, dar anumite semne, precum respirația grea sau pierderea cunoștinței, nu se discută la telefon cu rudele, ci se tratează prin apelul la 112 sau prin deplasarea rapidă la o unitate de primiri urgențe.

Greutatea deciziei vine din incertitudine. Pe de o parte, nu vrei să aglomerezi inutil camera de gardă, pe de altă parte nu vrei să întârzii cu ceva grav. Mai jos găsești o grilă practică pentru a distinge urgența de consultul obișnuit, ce spui la telefon, ce iei cu tine și cum te pregătești dintr-o zi liniștită.

Care sunt semnele care cer 112 sau camera de gardă?

Apelezi 112 sau mergi imediat la camera de gardă atunci când copilul are probleme de respirație, de conștiență, de circulație sau o leziune gravă. Dacă ești nesigur, e mai bine să suni și să ceri sfatul dispeceratului decât să aștepți.

• Respirație: respirație foarte rapidă, cu efort vizibil, cu retracție între coaste, respirație șuierătoare, buze sau față albăstrui, copil care nu poate vorbi sau plânge din lipsă de aer;
• Conștiență: copil greu de trezit, confuz, care nu mai recunoaște părinții, leșin sau pierderea cunoștinței;
• Convulsii: crize care durează mai mult de cinci minute sau se repetă; o primă convulsie cu febră trebuie văzută oricum de medic;
• Sângerări: care nu se opresc după zece minute de presiune, sângerare din cap după o lovitură, sânge în vărsătură sau în scaun;
• Traumatisme: căderi de la înălțime, accidente rutiere, lovituri puternice la cap, fracturi evidente;
• Arsuri, electrocutare, înec și orice contact cu fum sau gaze;
• Intoxicații: ingestie de medicamente, substanțe de curățat, plante sau obiecte care nu sunt mâncare.

Semne specifice la sugari

La un sugar, urgența poate arăta altfel: refuzul total al hrănirii, plâns slab sau gemut, paloare cenușie, fontanela bombată, febră de 38°C sau mai mult sub trei luni, vărsături verzi sau scaune cu sânge. Pentru detalii despre febră citește articolul despre febră.

Ce situații pot aștepta consultul medicului de familie?

Multe motive de îngrijorare, cum ar fi o răceală cu febră moderată, o tuse, o erupție ușoară, o durere de ureche sau o diaree fără semne de deshidratare, se rezolvă la cabinet în aceeași zi sau a doua zi. Pediatrul sau medicul de familie cunoaște istoricul copilului și poate stabili planul de urmat. Pentru rolul lui, vezi articolul despre pediatru.

Există și situații grele de încadrat, cum ar fi vărsăturile repetate cu febră, durerile abdominale puternice sau o căzătură cu lovitură la cap fără pierderea cunoștinței. Atunci ia legătura cu medicul sau cu serviciul de permanență și descrie exact ce observi.

Atenție: nu aștepta să apară toate simptomele. Un copil care se agravează în ore, chiar dacă la început părea bine, se evaluează.

Ce faci până ajunge ambulanța

Primul pas este să rămâi calm și să ții copilul în siguranță. La apel, dispecerul îți va pune întrebări clare și îți poate da instrucțiuni de prim ajutor.

1. Spune adresa exactă, numărul de telefon și ce s-a întâmplat.
2. Descrie copilul: vârsta aproximativă, respirația, culoarea pielii, dacă răspunde.
3. Rămâi la telefon până primești instrucțiuni; nu închide primul.
4. Nu da de mâncat sau de băut unui copil cu probleme grave.
5. Pune copilul într-o poziție sigură: pe o parte dacă a vomitat sau nu este conștient și respiră, în poziție semi-șezândă dacă îi este greu să respire.
6. Nu muți un copil care ar putea avea o leziune de coloană, decât dacă e în pericol.

Un curs scurt de prim ajutor pediatric îți dă încredere și îți arată gesturi precum manevra în caz de înec cu corp străin sau resuscitarea. Merită făcut înainte să ai nevoie de el.

Ce iei cu tine la camera de gardă

Pregătirea unei genți mici sau a unei liste te ajută într-un moment stresant. Ia cu tine:

• actele de identitate ale copilului și ale tale, plus carnetul de sănătate;
• lista medicamentelor luate, cu ora ultimei doze;
• biletele de externare sau rezultatele anterioare, dacă există;
• obiectul preferat al copilului, pentru liniștire;
• o sticlă de apă pentru tine și, la sugar, hrana obișnuită;
• telefonul încărcat și numărul medicului curant.

La camera de gardă, cazurile se tratează după gravitate, nu după ordinea sosirii. Un copil cu o problemă mai ușoară poate aștepta, iar asta nu înseamnă că este ignorat. Spune clar medicului ce s-a întâmplat, când a început și ce ai făcut. Dacă ai ajuns acolo fără bilet de trimitere, aflați cum funcționează în practică în articolul despre biletul de trimitere.

Cum pregătești casa și familia

Multe urgențe pediatrice pot fi prevenite. Păstrează medicamentele și detergenții sub cheie, fixează mobila, folosește scaun auto potrivit și supraveghează copilul lângă apă. Notează pe frigider numerele importante: 112, medicul copilului, centrul de intoxicații, un vecin de încredere. Dacă un copil are o boală cronică, alergii severe (vezi alergologul pediatru) sau epilepsie, discută cu medicul un plan scris de urgență și arată-l bonei, bunicilor și educatorilor. Pentru ansamblul medicilor care îl pot ajuta, citește ghidul medicilor copilului.

Pe aceeași temă, citește și Curbele de creștere: cum le citești la controlul copilului.

Pe aceeași temă, citește și Diareea și vărsăturile la copil: hidratare și semne de alarmă.

Pe aceeași temă, citește și Diversificarea alimentației: când și cum începi.

Pe aceeași temă, citește și Întârzierea vorbirii la copil: când mergi la specialist.