Diareea și vărsăturile la copil: hidratare și semne de alarmă

Diareea și vărsăturile la copil sunt cel mai des semne ale unei gastroenterite acute, o infecție a stomacului și a intestinului provocată de obicei de virusuri. Boala trece de regulă singură în trei-șapte zile, iar tratamentul se bazează pe hidratare și pe continuarea alimentației. Pericolul real este pierderea de lichide, care la sugari și la copiii mici poate apărea repede.

Părinții întreabă adesea ce să dea de mâncat, dacă trebuie oprit laptele, dacă au nevoie de medicamente sau cum își dau seama că micuțul e deshidratat. Mai jos găsești răspunsurile practice, o grilă de semne de alarmă și indicații despre cum prevenești răspândirea bolii în familie.

Ce înseamnă diaree și vărsături la copil?

Diareea înseamnă scaune mai dese și mai apoase decât de obicei, de regulă trei sau mai multe într-o zi, cu o schimbare clară față de tiparul copilului. La sugarul alăptat, scaunele moi și dese sunt uneori normale, de aceea contează schimbarea față de ritmul lui. Vărsăturile sunt eliminarea cu forță a conținutului stomacului și diferă de regurgitarea simplă, când cantități mici se întorc fără efort.

Cauzele frecvente

• Infecțiile virale (cum sunt rotavirusul și norovirusul) sunt cele mai frecvente la copiii mici;
• Infecțiile bacteriene, mai rare, uneori cu sânge în scaun și febră mare;
• Intoxicațiile alimentare, după alimente păstrate greșit;
• Efectele antibioticelor, care pot modifica flora intestinală;
• Intoleranțele și alergiile alimentare, atunci când simptomele revin după aceleași alimente.

Dacă diareea durează peste două săptămâni, vorbim de diaree prelungită, ce se investighează separat, uneori cu gastroenterologul.

Cum rehidratezi corect copilul?

Rehidratarea se face cu soluții de rehidratare orală, vândute în farmacii sub formă de pliculețe, care conțin apă, săruri și glucoză în proporții potrivite. Ele înlocuiesc ce pierde organismul și sunt mai eficiente decât apa simplă, sucurile sau băuturile energizante. Prepară soluția exact după instrucțiunile din prospect, cu apă de calitate potrivită, și nu o dilua sau concentra.

Cum oferi lichidele

Cheia este răbdarea. Dacă dai cantități mari odată, copilul vomită din nou. Oferă:

1. o linguriță sau o seringă mică la 1–2 minute, în primele ore;
2. creștere treptată a cantității dacă tolerează;
3. pauze scurte de 10–15 minute după o vărsătură, apoi reiei;
4. alăptare la cerere pentru sugarii hrăniți la sân, chiar și în timpul bolii;
5. lichidele reci, în înghițituri mici, dacă le acceptă mai ușor.

Evită sucurile îndulcite, băuturile carbogazoase și ceaiurile foarte concentrate, care pot agrava diareea. Dacă nu ești sigur de cantități, întreabă pediatrul.

Atenție: la sugari sub 6 luni și la copiii cu boli cronice, nu aștepta mult. Deshidratarea se instalează repede, iar un consult este recomandat din prima zi.

Cum arată deshidratarea?

Deshidratarea se vede prin semne simple pe care le poți verifica singur. Cu cât lipsa de lichide este mai mare, cu atât semnele sunt mai evidente.

Dacă observi semnele din ultima coloană, mergi imediat la medic sau la camera de gardă. În astfel de cazuri poate fi nevoie de rehidratare pe cale intravenoasă. Pentru alte urgențe pediatrice, vezi și articolul despre urgențe la copil.

Ce mănâncă copilul bolnav?

Copilul nu se pune la „dietă” și nu rămâne flămând. Cercetările medicale arată că reluarea precoce a alimentației normale scurtează boala și ajută refacerea intestinului. Oferă mese mici, dese, cu alimente ușor de digerat, după preferințe.

• La sugar, continui laptele matern sau formula la concentrația obișnuită, fără să o diluezi.
• La copilul mare, accepți orez fiert, paste, banane, măr copt, supe de legume, carne slabă fiartă, iaurt natural.
• Evită temporar alimentele foarte grase, prăjite, dulciurile concentrate și băuturile îndulcite.
• Nu forța copilul să mănânce; apetitul revine în câteva zile.

Probioticele pot ajuta în unele cazuri, dar alegerea produsului și a duratei rămâne la recomandarea medicului. Medicamentele care opresc diareea nu se dau la copii fără indicație medicală, pentru că pot masca o infecție bacteriană. La fel, antibioticele nu sunt necesare în gastroenterita virală. Dacă apar febră mare sau alte simptome, citește despre febra la copil.

Când mergi la medic?

Mergi la medic dacă simptomele se agravează, dacă apar semnele de deshidratare sau dacă situația iese din tiparul unei gastroenterite obișnuite. Rolul pediatrului în aceste situații este explicat în articolul despre pediatru.

1. sânge sau mucus în scaun;
2. vărsături de culoare verde sau cu sânge;
3. durere abdominală intensă, abdomen umflat și dur;
4. febră mare sau care persistă peste 2–3 zile;
5. incapacitatea de a bea sau de a ține lichidele;
6. copil sub 6 luni sau cu boală cronică;
7. diaree care durează mai mult de o săptămână.

Pentru consult, spune medicului când au început simptomele, câte scaune și vărsături ai observat, ce a mâncat copilul, dacă cineva din familie e bolnav și ce medicamente ai dat. Vezi și cum pregătești vizita în articolul despre pregătirea copilului pentru medic.

Cum previi răspândirea bolii

Gastroenterita virală se transmite foarte ușor, prin mâini, obiecte și suprafețe contaminate. Spală-te pe mâini cu apă și săpun după fiecare schimbat de scutec și înainte de masă, dezinfectează suprafețele cu produse potrivite și spală separat rufele murdare. Copilul rămâne acasă cât timp are simptome și încă o zi-două după ce acestea au trecut. Vaccinul împotriva rotavirusului, oferit în anumite scheme, reduce formele severe, iar detalii găsești în articolul despre calendarul de vaccinare. Harta specialiștilor copilului este în ghidul medicilor copilului.