Neuro-psihiatrie

Amețelile și vertijul: la ce specialist mergi

Amețeala, vertijul și instabilitatea au cauze diferite. Vezi cum le deosebești, când mergi la ORL sau la neurolog și ce îi spui medicului la consult.

De Jurnalul MediciHub5 min de citit
Scară în spirală fotografiată de sus, cu trepte care se rotesc în jurul unui centru
Cuprins 7 secțiuni

Amețelile sunt unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung la medic, iar răspunsul la întrebarea „la ce specialist mergi” depinde de felul în care ți se manifestă amețeala. Vertijul, adică senzația că tu sau încăperea se rotește, trimite de multe ori spre urechea internă și spre medicul ORL. Instabilitatea, cu mers nesigur, poate duce spre neurolog, iar senzația de „leșin iminent” merită verificată și la cardiolog sau la internist.

Mai jos vezi cum diferențiezi tipurile de amețeală, ce specialist se ocupă de fiecare, ce investigații se cer și cum descrii simptomul astfel încât medicul să ajungă mai repede la cauză.

Ce înseamnă, de fapt, o amețeală

Amețeala este un termen popular care acoperă mai multe senzații diferite, iar medicul începe prin a afla exact care dintre ele este a ta. Distincția contează, pentru că fiecare are alte cauze probabile.

  • Vertijul este iluzia de mișcare: simți că lumea se învârte sau că te rotești tu.
  • Presincopa este senzația că ți se face negru în fața ochilor sau că ești pe punctul de a leșina.
  • Dezechilibrul înseamnă că mergi nesigur, ca pe un pod suspendat, mai ales în întuneric.
  • Amețeala vagă este o stare de „cap gol” sau de plutire, greu de descris.

Sistemul vestibular este alcătuit din urechea internă și din căile nervoase care îi duc informațiile spre creier. El colaborează cu vederea și cu simțul poziției din mușchi și articulații ca să te țină în echilibru. Când una dintre aceste surse transmite informații greșite, apare amețeala.

Cum deosebești vertijul de alte amețeli

Vertijul adevărat se recunoaște prin senzația de rotire, de obicei declanșată de o mișcare a capului, și este adesea însoțit de greață. Spre deosebire de el, presincopa apare mai ales când te ridici brusc sau stai mult în picioare și trece dacă te așezi.

Tip de amețealăCum o simțiSpecialist frecvent
Vertij poziționalrotire scurtă când te întorci în pat sau privești în susmedic ORL, neurolog
Vertij cu zgomot în urecherotire însoțită de hipoacuzie sau tinitusmedic ORL
Presincopănegru în fața ochilor la ridicaremedic de familie, internist, cardiolog
Dezechilibru la mersinstabilitate, mers cu baza largăneurolog
Amețeală vagă permanentăcap greu, plutiremedic de familie, uneori psihiatru

Vertijul pozițional paroxistic benign

Este una dintre cele mai frecvente cauze de vertij și apare când mici cristale din urechea internă ajung într-un loc nepotrivit. Rotirea durează de obicei sub un minut și se declanșează la schimbarea poziției capului. Un medic ORL sau un neurolog îl poate recunoaște prin manevre la cabinet, iar uneori tratamentul constă în manevre de repoziționare, fără medicamente.

La ce medic mergi primul

Primul pas este, de regulă, medicul de familie, care îți ia tensiunea, îți verifică pulsul și poate observa dacă amețeala e legată de deshidratare, anemie sau de unele medicamente. De acolo primești biletul de trimitere către specialist, iar mecanismul îl găsești explicat în articolul despre biletul de trimitere la specialist.

Medicul ORL evaluează urechea internă și nervul auditiv, adesea cu o audiogramă. Pentru ce face acest specialist în general, citește articolul despre medicul ORL. Neurologul intervine când se suspectează o cauză în creier sau în nervi (diferențele față de psihiatrie le găsești în ghidul despre neurologie și psihiatrie), de exemplu atunci când amețeala vine cu vedere dublă, amorțeli sau mers dezechilibrat.

Busolă veche din lemn și metal așezată pe o masă, cu acul indicând direcția

Ce investigații pot urma

Majoritatea cauzelor de amețeală se stabilesc din discuție și din examenul clinic, iar investigațiile vin doar dacă tabloul o cere. Medicul nu le cere pe toate de la început, ci le alege după ce a înțeles simptomul.

  • Examenul clinic al echilibrului: testul mersului, testul Romberg, urmărirea mișcărilor ochilor.
  • Manevrele poziționale de la cabinet, care provoacă scurt vertijul ca să fie recunoscut.
  • Audiograma, pentru a vedea dacă auzul este afectat în paralel.
  • Analizele de sânge, pentru anemie, glicemie sau tiroidă.
  • EKG și monitorizarea tensiunii, atunci când se suspectează o cauză cardiacă.
  • RMN-ul cerebral, doar dacă examenul neurologic ridică suspiciuni.

Sfat: dacă ți se recomandă RMN, întreabă dacă aparatul este cu contrast și dacă e nevoie să fii nemâncat. Afli mai multe în articolul despre RMN-ul cerebral.

Semnele care cer o evaluare de urgență

Amețeala însoțită de semne neurologice bruște nu se amână. Dacă vezi apărând deodată una dintre situațiile de mai jos, suni la 112, nu aștepți o programare.

Atenție: vorbire încurcată, față căzută pe o parte, slăbiciune într-un braț sau picior, durere de cap violentă, vedere dublă sau pierderea cunoștinței sunt motive de urgență, chiar dacă simptomele par să treacă.

Aceste semne pot indica un accident vascular cerebral, iar timpul scurs până la tratament contează. Detaliile le găsești în articolul despre semnele de AVC. Și amețeala apărută după o lovitură la cap necesită evaluare medicală rapidă.

Cum te pregătești pentru consult

Medicul are nevoie de o descriere precisă, iar memoria te mai înșală în cabinet, mai ales dacă ai fost speriat. Notează câteva zile înainte detaliile de mai jos și vezi cum procedezi pentru jurnalul simptomelor.

  1. Ce simți exact: rotire, plutire, leșin iminent sau mers nesigur.
  2. Cât durează o criză: secunde, minute sau ore.
  3. Ce o declanșează: întoarcerea în pat, ridicarea, efortul, oboseala, un anumit loc.
  4. Ce o însoțește: greață, vărsături, zgomote în ureche, dureri de cap, palpitații.
  5. Ce medicamente iei, inclusiv cele fără rețetă, și de când.

Dacă ai analize, EKG sau scrisori medicale vechi, le iei cu tine. Poți veni cu un însoțitor, mai ales dacă în timpul crizei nu poți merge singur.

Întrebări frecvente

Amețelile pot fi de la stres?

Da, anxietatea și stresul pot da senzație de cap gol sau de plutire, dar diagnosticul de „amețeală de stres” se pune abia după ce medicul exclude cauzele din ureche, inimă sau creier.

Merg la ORL sau la neurolog dacă am vertij?

Dacă vertijul vine la mișcarea capului și are legătură cu auzul, începi de obicei cu ORL. Dacă are și semne neurologice, mergi la neurolog. Medicul de familie te poate orienta.

Pot conduce dacă am amețeli?

Nu este recomandat să conduci până nu afli cauza și nu ți-o spune medicul. O criză la volan pune în pericol atât pe tine, cât și pe ceilalți.

Ce pot face pe loc când mă apucă vertijul?

Te așezi sau te întinzi, fixezi privirea pe un punct și eviți mișcările bruște ale capului. Dacă simptomele nu trec sau apar semne neurologice, ceri ajutor medical.

Toate amețelile se tratează cu medicamente?

Nu. Unele se rezolvă prin manevre la cabinet, altele prin tratarea cauzei de fond, iar medicamentele pentru vertij se folosesc, de regulă, pe perioade scurte, la indicația medicului.

↑