Amigdalita este inflamația amigdalelor, cele două formațiuni de țesut din fundul gâtului care fac parte din sistemul de apărare al corpului. La copii apare des, mai ales în perioadele de colectivitate, la grădiniță și la școală, iar de cele mai multe ori trece fără complicații. Totuși, părinții se întreabă frecvent dacă durerea de gât a celui mic cere antibiotic, dacă amigdalele trebuie scoase sau când merită mers la medic.
Răspunsul depinde de cauză și de cât de des se repetă episoadele. Mai jos vezi cum recunoști o amigdalită, ce face medicul la consult și când intervine specialistul ORL.
Cum o recunoști
Copilul poate acuza durere la înghițit, refuză mâncarea sau lichidele, are febră, dureri de cap sau stare generală proastă. La examinare, amigdalele sunt roșii și mărite, uneori cu puncte albe sau galbene. Ganglionii de sub maxilar pot fi măriți și sensibili.
Cei mai mici nu spun că îi doare gâtul, ci devin irascibili, mănâncă mai puțin și plâng la masă. Un copil care se uită cu frică la lingură merită examinat. Pe lângă amigdalită, o durere de gât poate însoți și o răceală banală, o gripă sau alte infecții, așa că nu toate cazurile sunt la fel.
Viral sau bacterian
Majoritatea amigdalitelor sunt virale și se vindecă fără antibiotic, cu odihnă, lichide și tratamentul simptomelor la indicația medicului. Unele sunt bacteriene, iar medicul poate cere un test rapid din gât sau o cultură, ca să nu dea antibiotic fără rost. Tusea, nasul înfundat și răgușeala sugerează mai degrabă o cauză virală.
| Semn | Mai des virală | Mai des bacteriană |
|---|---|---|
| Tuse, nas care curge | frecvent | rar |
| Răgușeală | frecvent | mai rar |
| Febră mare, început brusc | uneori | mai des |
| Puncte albe pe amigdale | uneori | frecvent |
| Ganglioni dureroși sub maxilar | uneori | mai des |
Tabelul e doar orientativ: medicul decide după examinare, nu după un singur semn.
Ce face medicul la consult
Pediatrul sau medicul de familie examinează gâtul, urechile și ganglionii, ascultă plămânii și măsoară temperatura. Poate cere un test rapid, iar dacă rezultatul impune, urmează un tratament pe care îl alege el. Despre rolul acestui specialist poți citi în articolul despre pediatru, iar despre febră, în ghidul despre febra la copil.
Nu da antibiotic rămas de la o boală anterioară și nu opri tratamentul prescris când copilul se simte mai bine, înainte de data indicată de medic. Ambele obiceiuri pot complica evoluția.
Ca să fie consultul util, notează de când a început durerea, ce temperatură a avut copilul și ce medicamente i-ai dat, la ce oră și în ce doză. Spune și dacă în jurul lui au fost alți bolnavi, dacă a mai avut episoade asemănătoare în ultimul an și dacă are alergii cunoscute. Informațiile acestea îl ajută pe medic să aleagă mai repede între o evoluție virală și una care cere investigații în plus. Pentru copiii mici, merită să explici pe scurt ce urmează la consult, ca examinarea gâtului să fie mai puțin înfricoșătoare.
Ce faci acasă între timp
Acasă, scopul este confortul copilului și hidratarea. Câteva lucruri ajută, în limitele recomandate de medic:
- oferă lichide dese, în înghițituri mici, chiar dacă mănâncă puțin;
- alege mâncare moale și răcoroasă, care nu zgârie gâtul;
- menține aerul din cameră curat și nu prea uscat;
- lasă-l să se odihnească și nu îl trimite la colectivitate cât timp are febră;
- cere medicului dozarea corectă a oricărui medicament pentru febră sau durere.
Când mergi urgent la medic
Cere ajutor imediat, la camera de gardă sau la 112, dacă copilul respiră greu, saliva îi curge din gură și nu poate înghiți, are o poziție forțată a capului, gâtul e umflat sau devine foarte somnolent. De asemenea, merită o consultație rapidă febra care persistă mai multe zile sau durerea care se agravează.
Când ajungi la ORL
Specialistul ORL intervine când problema nu mai e un episod izolat. Motivele frecvente de trimitere sunt:
- infecții repetate ale gâtului, de multe ori pe an, care îi afectează școala și somnul;
- amigdale foarte mari, care provoacă sforăit, pauze în respirație noaptea sau dificultăți la înghițit;
- colecții de puroi în jurul amigdalei, care cer drenaj;
- suspiciunea unor complicații sau a unor boli asociate.
Decizia de a scoate amigdalele nu se ia după un singur episod și nici la cererea părinților, ci după o evaluare atentă a numărului de infecții, a impactului asupra vieții copilului și a riscurilor. Pentru mai multe despre acest specialist citește ghidul despre medicul ORL. Dacă urmează o intervenție, pregătirea e explicată în articolul despre anestezie.
Ce merită reținut despre amigdalita la copil
- Majoritatea amigdalitelor sunt virale și nu cer antibiotic.
- Testul rapid ajută medicul să deosebească forma bacteriană.
- Nu da și nu opri antibiotice pe cont propriu.
- Dificultatea de respirație sau de înghițire e urgență.
- ORL intervine când episoadele sunt dese sau amigdalele deranjează somnul și respirația.
Întrebări frecvente
Orice durere în gât înseamnă amigdalită?
Nu. Răcelile, gripa, alergiile sau refluxul pot da durere în gât. Doar examinarea medicală poate spune dacă amigdalele sunt cu adevărat inflamate și din ce cauză.
Are copilul meu nevoie de antibiotic?
Doar dacă medicul constată sau confirmă o cauză bacteriană. Antibioticul nu tratează infecțiile virale și, dat fără rost, poate face mai mult rău decât bine.
Când se scot amigdalele?
Intervenția se discută la ORL, după mai multe episoade documentate sau când amigdalele mari afectează respirația și somnul. Nu se ia decizia după un singur episod.
Cât timp e contagioasă amigdalita?
Depinde de cauză. Copilul poate transmite boala cât timp are simptome, iar medicul îți spune când poate reveni la colectivitate.
Pot da copilului miere sau remedii din plante?
Nu da miere copiilor sub un an. Pentru ceilalți, orice remediu se discută cu medicul sau cu farmacistul, pentru că unele plante interacționează cu medicamentele sau provoacă alergii.
